Politică

Viitorii parlamentari și marile lor provocări

<p><strong><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/22/05-buda-mod.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Reorganizarea teritorială și revizuirea Constituției sunt două dintre marile proiecte pentru finalizarea reformei statului.</strong></p>

Părerile sunt împărţite când vine vorba de cele două proiecte majore, însă toate forţele politice vor trebui să negocieze.

USL vrea să modifice Constituţia până în iunie 2013, reglementând inclusiv atribuţiile preşedintelui şi posibilitatea schimbării în Parlament a deciziilor Curţii Constituţionale, iar în 2014 să organizeze alegeri regionale pentru regiuni de dezvoltare, păstrând judeţele actuale. „Trebuie, de asemenea, să stabilim faptul că la Curtea Constituţională poţi să pui oameni cu o anumită pregătire de minim 18 ani judecător sau magistrat şi că, eventual, deciziile luate de Curtea Constituţională pot fi în Parlament cu două treimi schimbate”, a declarat, zilele trecute, premierul Victor Ponta.

Buda: „Nu susţin posibilitatea Parlamentului de a trece de deciziile CCR“

Unii democrat liberali consideră că dacă reorganizarea administrativ teritorială a României nu se va realiza în anul 2013, atunci nu se va mai face. Mai mult, nu vom absorbi fonduri europene cu actuala structură administrativă, atrag atenţia unii dintre ei. Este ceea ce subliniază, de altfel, şi liderul PDL Cluj, deputatul Daneil Buda.

Potrivit parlamentarului clujean, procesul de reorganizare administrativ-teritorială este important din mai multe puncte de vedere, mai exact pentru reducerea decalajelor dintre actualele judeţe şi constituirea cât mai rapidă a regiunilor.

Deputatul PDL nu susţine nici ceea ce înseamnă posibilitatea Parlamentului de a trece de deciziile CCR. În privinţa modificării Legii fundamentale astfel încât Parlamentul să poată trece peste deciziile Curţii Constituţionale Buda a mai declarat „că aceasta ar echivala cu desfiinţarea Curţii Constituţionale, ceea ce ar duce la încălcarea principiilor democraţiei" şi că „o lege nu poate fi perfectată prin votul parlamentarilor“.