Politică
Proiect pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Reforma, votată de români încă din 2009
Cu toate că opt milioane de români au votat în 2009 un referendum pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, acest lucru încă nu a devenit realitate.
Proiect pentru reducerea numărului de parlamentari la 300.Inquam Photos / Octav Ganea
Deputatul neafiliat Daniel Rusu a anunţat, miercuri, că a iniţiat un proiect care prevede reducerea la 300 a numărului de parlamentari, aşa cum s-a votat la referendumul din 2009. În prezent, în Parlament sunt 465 de parlamentari.
„Una dintre promisiunile din campania electorală a fost punerea în aplicare referendumului din 2009 în ceea ce priveşte Parlamentul României, atunci când peste 78% au votat în favoarea bicameralismului, dar cu 300 de parlamentari. (...) Prezint o iniţiativă pe care am preluat-o de la organizaţii neguvernamentale şi asociaţiile cetăţeneşti, iniţiativă pentru modificarea şi completarea articolului 5 din Legea 208/2005 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente”, a precizat, într-o conferinţă de presă la Parlament, Daniel Rusu, membru al Partidului Alternativa Dreaptă.
1 deputat pentru fiecare 101.000 de locuitori
Potrivit proiectului, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 101.000 locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 203.000 de locuitori.
„Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor se determină prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripţii electorale la normele de reprezentare prevăzute, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat pentru ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul mandatelor de senator într-o circumscripţie electorală să fie mai mic de doi, respectiv de deputat mai mic de trei”, prevede propunerea legislativă.
De asemenea, proiectul stipulează că, „de fiecare dată când se organizează alegeri parlamentare la termen, AEP actualizează şi stabileşte, prin hotărâre, numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor pe fiecare circumscripţie în parte cu 90 de zile înainte de data alegerilor, în condiţiile normei de reprezentare stabilite”.
„Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaţilor nu poate fi mai mare de 100, respectiv de 200 de deputaţi”, mai stabileşte proiectul. „Ţinând cont de importanţa şi de promisiunea şi rezultatul referendumului nu putem să concepem ca această lege să nu fie aprobată în plenul Camerei”, a mai spus Rusu.
Referendum votat de români în 2009
Amintim că, în anul 2009, opt milioane de români au votat pentru trecerea la un Parlament unicameral și pentru reducerea numarului de parlamentari la 300. Fiind vorba doar despre un referendum consultativ, rezultatul acestuia a putut sa nu fie aplicat. Referendumul a fost propus de fostul președinte Traian Băsescu, la data de 24 septembrie 2009, pe finalul primului sau mandat.
Rezultatul a arătat astfel: 77,78% dintre cei prezenți la urne s-au pronuntat în favoarea Parlamentului unicameral, iar 88,84% în favoarea reducerii numărului de parlamentari. Participarea a fost de 50,95% din numărul total al alegătorilor. Ulterior, prin Hotărârea nr. 37 din 26 noiembrie 2009, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a constatat că a fost respectată procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului, confirmând rezultatele acestuia.
Hotărârea ar fi trebuit să fie prezentată într-o ședință comună a Camerei Deputatilor și Senatului, fiind definitivă și general obligatorie. Acest lucru nu s-a intamplat.
CITEȘTE ȘI:
