monitorulcj.ro Menu
Educație

Ministrul Educației a format un grup anti-bullying

Ministrul Educației a constituit un grup de lucru anti-bullying, format din 63 de membri, potrivit ordinului de ministru nr. 3019 din 10 ianuarie 2020 publicat în Monitorul Oficial.

Grupul este format din psihologi, persoane din organizații non-guvernamentale, profesori. Printre membrii grupului se numără Renate Weber – Avocatul Poporului, Dragoș Iliescu – directorul Școlii Doctorale de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea din București, Ovidiu Pânișoară – directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, reprezentanți ai FSE Spiru Haret și părinților.
De remarcat că din noul grup lipsește Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care nu are niciun reprezentant în forul constituit de ministrul Educației, deși în activitatea sa analizează inclusiv cazuri de bullying în școală, informează edupedu.ro.

Grupul de lucru a fost înființat prin invitație publică, pe bază de voluntariat, pentru elaborarea Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor legale care interzic bullying-ul în școli (normele de aplicare a art. 7 alin. (11), art. 56 și ale pct. 6 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, prevederi introduse prin Legea 221/2019).

Reamintim că Parlamentul a votat la începutul lunii decembrie 2019 o modificare la Legea Educaţiei Naționale, prin care defineşte ca violenţă psihologică-bullyingul, care este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale si/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.

În modificarea legii educației este prevazută şi posibilitatea ca cei implicați în acțiuni de bullying, atât agresorii, cât și victimele, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.

Efectele bullying-ului sunt dezastruoase în dezvoltarea copiilor, atât emoţional, cât şi educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying – victime, agresori sau martori – pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-se uneori şi la sinucideri.

Procentul elevilor care declară că sunt victimele unui act de bullying de câteva ori pe lună este de 34%, față de 23% cât este media țărilor dezvoltate (OECD), potrivit rezultatelor chestionarelor PISA 2018.

12% dintre elevi declară că sunt agresați frecvent (vs. 8% media OECD), 11% susțin că au fost amenințați de alți elevi, față de doar 5% cât e media OECD.

La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). De asemenea, studiul ”Bullying-ul în rândul copiilor. Studiu sociologic la nivel național“ realizat de către Organizatia Salvați Copiii, a scos în evidență o serie de date îngrijorătoare:

1 din 4 copii era umilit în mod repetat la școală, în fața colegilor;
1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la școală;
în mod repetat, în școală, 3 din 10 copii erau excluși din grupul de colegi;
1 din 6 copii era bătut în mod repetat;
7 din 10 copii au fost martorii unei situații de bullying în mediul școlar.

Citeșite și: Când profesorii își BAT JOC de elevi. Bullyingul, în continuare un fenomen

Citește și: Bullying-ul, un fenomen care ia amploare în şcoli. Specialist în prevenirea criminalităţii: „Nu este o simplă hârjoneală!”