Fără capacități de stocare și o rețea de distribuție extinsă, cu un sistem energetic vulnerabil, România a mizat pe tranziția energetică ca pe o cursă după subvenții. „Dezastrul energetic nu este întâmplător, politicienii au legiferat ce au vrut «băieții deștepți», aceștia au încasat, iar românii au plătit”, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
România a depășit vârful inflationist, însă variația prețurilor la combustibili, precum și a prețurilor la energie reprezintă în continuare puncte sensibile. Mai mult, experții economici avertizează asupra tentației guvernanților de majorare a taxelor pentru acoperirea creșterilor salariale din sectorul bugetar: „Un fel de sepuku economic, ar reaprinde inflația”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
Domnule Președinte, ca orice ardelean încăpățânat, eu îi tot dau înainte, oricât mă înjură toți: economia României poate crește doar din fabrici, uzine și combinate. Știți cum spunem noi ardelenii, îi bai când n-ai lucru’ tău - fie ăla chiar și o fabrică, o uzină, un combinat.
Rata anuală a inflației a scăzut la 8,2%, în iulie, de la 10,42%, în luna iunie: serviciile s-au scumpit cu 13,67%, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar produsele alimentare cu 5,03%.
Cluj-Napoca este orașul în care un apartament a ajuns să coste o avere. Peste 4.000 de euro pentru un singur metru pătrat. De exemplu, cu banii dați în cea mai scumpă zonă din Timișoara, în Cluj-Napoca îți cumperi un apartament la periferie.
În contextul unui nivel de depozitare a gazelor mai redus, sezonul rece 2026-2027 ar putea aduce o situație mai tensionată în piață: majorarea prețurilor la facturile de curent electric ar putea ajunge la 20%, avertizează specialiștii.
Confirmarea ratingului României de către agenția internațională de evaluare financiară Moody's era scenariul de bază, iar perspectiva negativă reprezintă un avertisment. „Aceasta este realitatea: România nu e în junk, dar plătește deja ca și cum ar fi”, spune analistul economic Adrian Negrescu.
