Comisia Europeană a redus la 0,7%, de la 1,4% în primăvară, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, și a avertizat că deficitul guvernamental va rămâne la un nivel ridicat, de 8,4% din PIB în 2025 și 6,2% din PIB în 2026.
Liderii coaliției de guvernare au ajuns la un acord privind reorganizarea administrației publice locale, măsură care ar urma să ducă la eliminarea a aproximativ 10% dintre posturile ocupate în primării.
România, alături de alte trei state europene, a avut un declin al PIB-ului în trimestrul trei din 2025, în timp ce în Uniunea Europeană produsul intern brut a crescut cu 0,3%, iar în zona euro cu 0,2%.
Fondul Monetar Internațional solicită României reforme structurale ambițioase pentru a sprijini creșterea economică, a restabili sustenabilitatea fiscală și a proteja stabilitatea financiară. FMI estimează o creștere modestă a PIB-ului de doar 1% în 2025 și 1,4% în 2026.
România nu are motive să majoreze TVA-ul de la începutul anului viitor, susține guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Care este situația cursului euro?
Mediul de afaceri tace. Nu știu dacă ați observat dar mediul de afaceri, de obicei hiperactiv și kiperkinetic prin conferințe și comunicate și degrabă vărsătoriu de sânge al premierului Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a dezlănțuit apocalipsa în economie, tace.