monitorulcj.ro Menu

Economie

”Întârziere” de numai jumătate de secol în Cluj

Un proiect esenţial de 1 miliard de euro, prioritar pentru România, bate pasul pe loc de peste 40 de ani.

tarnita

Un proiect de 1 miliard de euro, cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti din judeţul Cluj, considerat esenţial pentru sistemul energetic al ţării, bate pasul pe loc de 40 de ani. Primele schiţe ale hidrocentralei au fost făcute la mijlocul anilor '70, fiind aleasă ulterior locaţia.

Autorităţile descriu proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ca fiind unul esenţial pentru sistemul energetic al ţării. Însă acţiunile concrete pentru realizarea lui se lasă aşteptate de ani buni. În valoare de 1 miliard de euro, proiectul a prins contur în urmă cu aproape jumătate de secol, dar nu dă semne că va fi terminat în următorul deceniu, deşi e „prioritar” de zece ani.

Priorităţi pe hârtie şi în declaraţii, niciun calendar fix

”Proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este un proiect prioritar pentru România pe care neapărat trebuie să îl realizăm", spunea, la începutul acestui an, ministrul Energiei Anton Anton. Acelaşi ministru sublinia importanţa proiectului, spunând că este o "chestiune obligatorie".

Declaraţiile sunt doar cele mai recente dintr-un şir de explicaţii date de autorităţile centrale şi locale privind impactul major pe care hidrocentrala îl va avea şi cât de importantă este construcţia ei. Încă din 2009, proiectul era văzut ca unul „prioritar” pentru Guvern, după cum declara la acea dată premierul Emil Boc, când Executivul a şi adoptat un memorandum în acest sens, care însă nu mai produce efecte juridice în prezent.

De altfel, proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti a fost inclus şi în anul 2018 în lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Ministerul nu a răspuns însă întrebărilor privind calendarul avut în vedere pentru realizarea proiectului şi nici care este efectiv stadiul procesului de selectare a partenerului privat.

Condiţiile formulate de investitorii din China ar fi dus la modificări ale procedurii de selecţie prin încălcarea principiul transparenţei

În vara anului 2015 a fost stabilită lista finală cu trei ofertanţi precalificaţi pentru construirea hidrocentralei: China Gezhouba Group Company Limited – Wu Lingpower Corporation Limited, China Huadian Engineering Co. LTD. – Guizhou Wujiang Hydropower Development Co. LTD şi Huaneng Lancang River Hydropower Inc. – Hydrolancang International Energy Co. LTD. De atunci şi până în 2017 s-au purtat negocieri pe baza ofertelor şi, în mod normal, ar fi urmat elaborarea caietului de sarcini final, derularea licitaţiei, stabilirea investitorului câştigător şi negocierea şi semnarea documentelor finale cu acesta.

Ministerul Energiei susţine însă că investitorii din China care ar fi trebuit să construiască hidrocentrala au pus condiţii imposibil de acceptat de statul român.

„Condiţiile formulate de investitorii din China care au participat la procedura de selecţie derulată în perioada 2014-2017 (dintre care unele au fost calificate de aceştia ca fiind esenţiale pentru participarea la etapa angajantă la proiect) nu au putut fi acceptate, întrucât ar fi fost de natură să conducă la modificări esenţiale ale procedurii de selecţie prin încălcarea principiul transparenţei şi/sau principiul egalităţii de tratament”, a transmis ministerul, citat de Mediafax.

Centrala va fi situată la 30 km depărtare de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa şi este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcţia fiind preconizată a se realiza în două etape pe parcursul a 5-7 ani.