monitorulcj.ro Menu

Economie

Încă o investiție s-a dus pe apa sâmbetei: Spitalul Regional de Urgență Cluj!

După ce au pierdut bani şi timp cu elaborarea proiectului pentru Spitalul Regional de Urgență Cluj, autoritățile sunt sceptice în privința investiției și spun că anul 2024 este termenul “optimist” pentru finalizarea lucrărilor. Despre Spitalul Regional de Urgență de la Cluj politicienii vorbesc încă din 2004 și cu atât au rămas, cu vorba.

Ministrul sănătății, Sorina Pintea, a declarat duminică seara, la Digi24, că în opinia sa, este un termen „optimist” anul 2024 indicat de consultanți ca an în care ar putea fi gata spitalele regionale.

„Vorbim despre finanțare, despre posibilitatea fazării, tocmai pentru că avem niște proceduri foarte lungi - nu numai noi, și cei de la Comisia Europeană. Până la urmă, sunt niște termene de care trebuie să ținem cont. Este vorba de 400 de milioane de euro, noi avem 50 de milioane de euro de la Comisia Europeană în acest moment. Încercăm, am aprobat în Guvern un memorandum în care cerem prelungirea, practic etapizarea construcției, lucru care, poate, e cel mai aproape de realitate. Asta avem în acest moment, nu am putut avea mai multă finanțare. Dacă putem obține bani mai mulți, de ce să n-o facem, pentru că n-o să începem construcția mai devreme de 2020 - 2021. De ce să nu profităm de a doua etapă de finanțare?”, a explicat Sorina Pintea.

“Și pentru spitalul din Craiova este greu de dat un termen, pentru că spitalul aceasta mai are nevoie de un studiu de fezabilitate și de impactul de mediu, care încă nu este finalizat, pentru a putea depune cererea de finanțare. Clujul este «aproape gata» cu studiul de fezabilitate, Iașiul este finalizat, pentru Iași va avea loc săptămâna viitoare o ședință interministerială pentru aprobarea indicatorilor și apoi va merge la Bruxelles. Va urma Clujul și apoi Craiova”, a mai spus Sorina Pintea.

Fâstâceala à la Rovana Plumb

Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, a refuzat să avanseze un orizont de timp pentru finalizarea spitalelor regionale de urgență, spunând că lucrările ar putea începe la începutul anului 2021.

Rovana Plumb a spus că 2016 a fost „un an în care nu s-a făcut nimic” în privința spitalelor regionale și abia în 2017 s-au început discuțiile cu consultantul României, care este Banca Europeană de Investiții.

Întrebată dacă 2023 ar fi termenul optimist pentru obținerea acestor spitale, Rovana Plumb a răspuns:  „Nu. În 2023 se termină actuala perioadă de programare. În 2021 începe următoarea perioadă, cu altă alocare bugetară, pentru care România a primit o sumă considerabilă. Pe actuala perioadă de programare, vom utiliza banii doar pentru partea de documentație tehnică. Din viitoarea alocare bugetară vom construi aceste spitale”.

De altfel, și fostul premier Victor Ponta a susținut că Spitalul Regional de la Cluj nu va porni până în 2020 pentru că ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a cerut ca banii să se mute pentru următorul exerciţiu financiar 2021-2027.

Bătăliile şi capitalul politic se dau prin declaraţii sforăitoare

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.

Din 2004 de când s-a discutat pentru prima dată de construirea unui Spital Regional de Urgenţă la Cluj şi până în prezent s-au perindat pe la conducerea Ministerului Sănătăţii Mircea Cinteză, Eugen Nicolăescu, Ion Balzac, Adrian Videanu, Cseka Attila, Ritili Ladislau, Vasile Cepoi, Victor Ponta, Raed Arafat, Nicolae Bănicioiu, Patriciu Achimaş-Cadariu, Vlad Voiculescu, Florian Bodog și acum Sorina Pintea, dar niciunul dintre aceştia nu a fost în stare să urnească proiectul Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.

De cel puţin 9 ani, miniştrii care au venit rând pe rând la şefia Ministerului Sănătăţii s-au bătut cu pumnul în piept şi declarau răspicat, sus şi tare despre Spitalul Regional de Urgenţă Cluj că “îl vom face”, “îl vom drege”, “constituie o prioritate”, „construcţia va demara în cel mai scurt timp posibil” etc. Nu s-a făcut nimic concret, doar s-au cheltuit şi mai mulţi bani pe actualizarea studiilor de fezabilitate, studii care la timpul lor au fost făcute dar uitate în cine ştie ce sertar din Ministerul Sănătăţii sau din Consiliul Judeţean Cluj.

Nici preşedinţii de Consiliu Judeţean nu se lasă mai prejos

Şi la Cluj, toţi preşedinţii de Consiliu Judeţean au promis marea cu sarea în ceea ce priveşte construire Spitalului Regional de Urgenţă.

„Clujul va avea spital regional, iar în prezent specialiştii noştri lucrează la proiectare şi se ocupă şi de partea de obţinere a avizelor”, spunea în 2008 Marius Nicoară.

În 2011, Alin Tişe vedea finalizarea spitalului în cinci ani.

"Paşii imediat următori sunt continuarea şi finalizarea studiilor de fezabilitate, de oportunitate, actualizarea PUZ-ului şi studiile geo. Apoi va urma semnarea parteneriatului CJ cu Ministerul Sănătăţii, organizarea licitaţiei pentru găsirea investitorului privat, în fine, licitarea şi demararea construcţiei. Sper ca până în vară să semnăm contractul cu investitorul, iar spitalul să fie gata în patru-cinci ani", afirma Tişe.

Horea Uioreanu a preluat conducerea Consiliului Județean Cluj în 2012 iar proiectul Spitalului Regional de Urgenţă a fost complet abandonat.

Tișe vorbe-n vânt

Anul trecut, Consiliul Județean Cluj a cerut înlocuirea Ministerului Sănătății ca autoritate eligibilă pentru depunerea proiectului Spitalului Regional de Urgență cu județul Cluj pentru atragerea banilor europeni, dar s-a lovit de refuzul ministrului Sănătății, Sorina Pintea. În acest sens, Alin Tișe, a transmis Comisiei Europene o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj, dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic.

De la cal de bătaie electoral la Fata Morgana

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, dacă va fi construit vreodată, ar urma să fie pe un teren de 14 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca. Iniţial, Consiliul Judeţean Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.

După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Spitalul Regional de Urgenţă Cluj ar urma să aibă 849 de paturi de spitalizare continuă şi 60 de paturi de spitalizare de zi.

Emil Boc, fost premier

Bani europeni există, mingea este la noi acasă în România și ar fi păcat să se piardă banii și aceste spitale să nu se realizeze. Oficialii europeni spun că există resursele financiare și atunci e păcat de Dumnezeu să moară oamenii cu zilele și să nu se facă acest spital regional de urgență? Eu când am ajuns la Guvern în perioada 2009-2012 știam de acest subiect că este necesar Clujului și atunci am făcut prin două hotărâri de Guvern 7 hectare din terenul Armatei din Florești a fost transferat la Consiliul Județean Cluj, iar după ce am fost informat de Tișe că pe o zonă din cele 7 hectare există un depozit de armament am mai alocat aproape un milion de euro pentru a se muta acest depozit și a se elibera terenul. Au trecut 7-8 ani de zile și suntem tot la faza discuțiilor”.