monitorulcj.ro Menu

Economie

Scumpirea locuinţelor se temperează în Cluj-Napoca. Totuși, rămâne CEL MAI SCUMP ORAȘ din România!

Cluj-Napoca este, în continuare, singurul mare centru regional al țării în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani.

Pe fondul reducerii numărului de tranzacții imobiliare încheiate la nivel național, prețurile locuințelor și-au încetinit și mai mult ritmul de creștere în trimestrul al treilea din 2018, spun specialiştii în imobiliare.

Potrivit celui mai recent raport de piață realizat de Imobiliare.ro, proprietățile rezidențiale disponibile spre vânzare în România (apartamente, dar și case) s-au apreciat, astfel, cu doar 0,7% față de cele trei luni anterioare (față de un plus de 1,4% în fiecare dintre primele două trimestre din 2018). În acest context, ritmul anual de creștere a prețurilor (T3 2018 față de T3 2017) se află, în momentul de față, la 5,6% – în condițiile în care, în perioada similară din 2017, același indicator se situa aproape de pragul de 10%.

Care au fost pretențiile vânzătorilor la Cluj

În al treilea pătrar al anului, prețurile apartamentelor s-au majorat în toate cele șase mari orașe monitorizate constant. În consonanță cu tendința consemnată la nivel național, variațiile de preț au fost, însă, semnificativ mai mici decât în anii precedenți, situându-se sub pragul de 2% (și chiar 1%).

În Cluj-Napoca, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 0,9% în ultimele trei luni, până la o valoare de 1.520 de euro pe metru pătrat util (față de 1.510 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior). Aici, diferența de preț la 12 luni se situează acum la 8,6% în orașul de pe Someș (comparativ cu aproximativ 14% în trimestrul anterior). Cluj-Napoca este, în continuare, singurul mare centru regional al țării în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu zece ani, diferența fiind de 6,2% față de T3 2008. 

Ca și în al doilea trimestru al anului, în cel de-al treilea Brașovul s-a situat în fruntea clasamentului scumpirilor înregistrate în marile orașe ale țării. Aici, suma medie solicitată de către vânzătorii de apartamente s-a majorat cu 1,7% în decursul a trei luni, ajungând la o valoare de 1.060 de euro pe metru pătrat util (de la 1.040 de euro pe metru pătrat util). În acest context, orașul de la poalele Tâmpei depășește Clujul în ceea ce privește diferențele de preț la 12 luni, cu un avans de 8,9%. Față de anul 2008, însă, apartamentele din Brașov continuă să fie cu aproximativ un sfert (25,9%) mai ieftine.

În București a avut loc, dintre cele șase mari centre regionale analizate, cel mai mic avans al prețurilor apartamentelor, respectiv 0,4%, până la 1.290 de euro pe metru pătrat util (de la 1.280 de euro pe metru pătrat util). Comparativ cu perioada similară din 2017, apartamentele din Capitală sunt cu 6% mai scumpe; față de T3 2008, însă, acest gen de proprietăți sunt cu 35,9% mai ieftine – Capitala având, dintre marile centre regionale analizate, cel mai mult de „recuperat” din declinul provocat de perioada de recesiune.

Cererea, în scădere ușoară

Tendința generală de încetinire a creșterii prețurilor locuințelor poate fi pusă pe seama stabilizării pieței rezidențiale, în contextul temperării apetitului pentru achiziții.

"Astfel, potrivit datelor, cererea pentru proprietăți rezidențiale (apartamente, dar și case) din marile orașe ale țării se situa, trimestrul trecut, la un nivel cu 2% mai mic față de perioada similară din 2017. Diminuări ale apetitului pentru achiziții au avut loc în majoritatea cazurilor: -18% în Constanța, -9% în Iași, -7% în Brașov și, respectiv, -3% în Timișoara. Pe de altă parte, în condițiile unei creșteri neglijabile, de doar 1%, se poate spune că cererea s-a menținut, practic, la un nivel constant în București. În Cluj-Napoca, însă, poate fi observat un avans important, de 13% mai exact, față de anul precedent", se mai arată în analiză.  

Vânzătorii, mai deschiși la negociere

Marjele de negociere practicate pe segmentul apartamentelor (indicator calculat ca diferență între ultimul preț solicitat de către proprietari și cel final, de vânzare) au fost mai mari în al treilea trimestru din 2018 decât în perioada similară din 2017 în majoritatea marilor orașe analizate. Dintre centrele regionale cu un preț mediu de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util pentru apartamentele disponibile spre vânzare, Craiova se distinge prin cea mai mare marjă de negociere, respectiv 4,5% în T3 2018 – spre comparație, în perioada similară a anului precedent, același indicator se situa la o valoare de 2,4%.

Vânzătorii din București, pe de altă parte, sunt dispuși să lase la preț 3,4% (față de 3,3% în T3 2017), la fel ca cei din Brașov (față de 3,1% în urmă cu 12 luni). În Timișoara și Cluj-Napoca, marja de negociere acceptată de către proprietari se situează la un nivel apropiat, anume 2,6% și, respectiv, 2,5% (comparativ cu 2,2% și, respectiv, 2,1% în perioada similară din 2017). În Constanța, pe de altă parte, flexibilitatea vânzătorilor când vine vorba de prețuri s-a mai diminuat în 2018, ajungând la un nivel de 2,2% în trimestrul al treilea (față de 2,8% în urmă cu un an).