monitorulcj.ro Menu

Economie

„Revoluția fiscală”. Salariile polițiștilor scad. În învățământ, angajații vin cu bani de acasă

Bugetarii se revoltă. Majorările de salarii promise de guvernanţi sunt în realitate mult mai mici, din cauza trecerii contribuţiilor de la angajator la angajat.

sursa foto click.ro

Sunt în această situaţie: poliţiştii şi profesorii, iar cei din urmă ameninţă cu greva.

Sindicaliştii din Poliţie spun că, din cauza transferului contribuțiilor, creşterile salariale promise de ministrul Muncii vor fi inexistente sau, în cel mai bun caz, foarte mici.

„8000 de polițiști din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție rurală, cărora le vor scădea salariile nete în februarie într-o medie de 250-300 de lei. Agenții debutanți, câteva mii, până în 10.000, vor avea o creștere fabuloasă de 1,8%. Practic creșterile vor fi inexistente”, spune Dumitru Coarnă lider sindical SNPPC, potrivit digi24.ro.

Nici profesorii nu sunt mulţumiţi de salariile pe care le primesc, aşa că ameninţă cu greva generală. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a dat un ultimatum Guvernului, prin care a cerut începerea negocierilor în cel mult două săptămâni.

„O problemă extrem de importantă e legată de grilă. Suntem poziționați cu salarii de mizerie în acest moment, 12.000 de angajați în învățământ care au fracțiuni de normă, conform Codului fiscal, ar trebui să vină cu bani de acasă. Convenisem cu ministrul de finanțe și al educației pentru personalul nedidactic, care curăță toalete, acei oameni au salarii de 700 de lei, jumătate de normă, propusesem spor de 5%”, declară Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.

Acuzată că a indus în eroare cu legea salarizării, Lia Olguţa Vasilescu spune că doar 3% dintre bugetari au salarii mai mici, în mare parte demnitari care oricum aveau venituri foarte mari.

„Sunt foarte multe categorii de bugetari cărora le-au crescut salariile. Pe medie, a fost o creștere de 22,5%, fără transferul contribuțiilor încă din 2017. La care se mai adaugă un 4% pe net din 2018. Ce am spus noi? E clar că salariile mici trebuie să le creștem, adică la aproximativ 60% dintre bugetari. Vom face asta etapizat, până în anul 2022. Klaus Iohannis are salariul tăiat pe legea salarizării. I s-a tăiat salariul cu 40%, da, și nu numai lui. Și mie mi s-a tăiat salariul, pentru că salariile erau foarte mari”, susține ministrul muncii.

Printre categoriile profesionale care au reclamat diminuarea salariilor din 1 ianuarie se află și grefierii, cărora Ministerul Muncii le transmite că este "deschis oricărei discuții", cu atât mai mult cu cât "doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curți de Apel au anunțat proteste din cauza scăderilor salariale", arată un comunicat al Ministerului Muncii.

Comunicatul de presă al Ministerului Muncii:

Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a început să producă efecte din data de 1 iulie 2017. Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncționalități majore, în sensul că pentru aceleași funțtii și atribuții, funcționarii din instituțiile statului aveau salarii diferite.

Spre exemplu:

- un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei;
- un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei.

Alt exemplu:

- un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei;
- un consilier ministru la Ministerul Sănătății avea un salariu brut de 12.000 lei.

O altă inechitate, care nu avea legătură cu indemnizațiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iștilor din diferite instituții.

De exemplu:

-  un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei;
-  un IT-ist la ICCJ avea un salariu brut de 9.322 lei.

Prin urmare, măsura a fost și de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toți IT-iștii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o ușoară diminuare în cazul celui de la Justiție și la o creștere cu 67% în cazul celui de la ANPIS.

În anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflați în baza de jos a piramidei salariale vor avea creșteri treptate, în unele cazuri duble față de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creșteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu mai depășească președintele României, iar pentru munca egală să fie salarii egale în toate cazurile.

De altfel, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii Legii 153/2017 în Parlamentul României, în luna iunie 2017.