monitorulcj.ro Menu

Economie

Scoasă la vânzare de Fisc: Clujana, de la pantofi la imobiliare

Fabrica Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani, cea mai mare unitate de pielărie și încălțăminte din această parte a Europei, este scoasă la vânzare de Fisc.

Clujana funcționează în prezent într-un vechi spațiu din Cluj-Napoca, iar după eventuala vânzare, când ar trebui să elibereze spațiul, și-ar putea continua activitatea în altă parte, potrivit digi24.ro. Terenurile pe care se află clădirile fabricii, de aproximativ 10.000 de metri pătrați, pot fi atractive pentru dezvoltatorii imobiliari, în contextul în care piața imobiliară din Cluj-Napoca este una dintre cele mai "încinse" din țară.

27,8 mil. lei pentru un teren de 9500 mp

Dosarul de executare a fost întocmit pe 27 noiembrie şi a fost postat pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca. Licitaţia a fost programată pentru data de 20 decembrie. Cu această ocazie, vor fi scoase la vânzare mai multe bunuri imobile care aparţin Clujana SA.

Cei mai mulţi bani ar urma să fie obţinuţi din vânzarea unui ansamblu de bunuri imobile compus din construcţii cu terenuri în suprafaţă totală de 9546 de metri pătraţi, toate situate în Piaţa 1 Mai din Cluj-Napoca. Preţul de pornire la prima licitaţie a fost fixat la 27.884.365 de lei, fără TVA. La acestea se adaugă un spaţiu comercial de 118 metri pătraţi, estimat de ANAF la valoarea de 676.245 de lei, fără TVA.

Clujana, brand vechi de un secol

Clujana a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După primul război mondial a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în "Dermata" și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.

A fost confiscată de guvernul comunist în 1948 și redenumită în "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În 1948 a fost naționalizată de guvernul comunist. În anii 80 fabrica ajunge cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte, și articole din cauciuc.

După revoluție fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori. Ulterior în 2004 se redeschide o secție a fabricii cu doar 35 de angajați, secție care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați. 90% din producția actuală este exportată.

Din anul 2003 noii acționari hotărăsc reluarea activității. În 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean. Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni. Administrarea companiei a fost cedată apoi de către AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari.

Cum a supraviețuit fabrica

În perioada în care fabrica a fost închisă, s-au închiriat hale întregi, unele s-au vândut, iar acum a rămas pentru producţie o parte dintr-o clădire, unde funcţionează o linie şi un sfert de tălpuit şi cinci linii de cusut, cu câte 35 de muncitori.

Clujana avea, în perioada comunistă, cel mai mare număr de angajaţi dintre fabricile din Cluj-Napoca - peste 11.000 - şi producea încălţăminte pentru piaţa internă şi pentru export. Era un adevărat combinat, nu doar o simplă fabrică, unde se făceau pantofi de la A la Z, cu secţii de tăbăcărie, unde se tăbăceau pieile aduse, secţii de cauciuc, unde se făceau tălpile şi cu ateliere de mase plastice, unde se făceau tocuri şi calapoade. Mândria fabricii erau ghetele galbene, insulated, care nu se găseau însă în România, fiind trimise la export.

Acum, la Clujana lucrează aproximativ 360 de angajaţi, iar activitatea constă în producerea de încălţăminte pentru cele două magazine pe care fabrica le mai are, restul fiind produs în sistem lohn, pentru două firme - una din Cluj-Napoca şi una din Reghin, care au comenzi din străinătate.

În ultimii ani, poate cea mai "vizibilă" apariţie a numelui Clujana a fost legată de o propunere a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj Alin Tişe. Având în vedere că în timpul celui de-al doilea război mondial Clujana a produs bocanci militari şi harnaşamente pentru armată, în 2009 Tişe a propus Ministerului Apărării şi Ministerului Administraţiei şi Internelor încheierea unor contracte pentru dotarea soldaţilor şi jandarmilor cu bocanci militari produşi de Clujana, dar proiectul nu a fost finalizat.