Economie

Dezvoltarea economică a României devine tot mai inegală. Suntem pe primul loc în UE

România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte inegalităţile dintre regiuni, motiv pentru care Universitatea Babeş-Bolyai organizează zilele acestea la Cluj o conferinţă în cadrul căreia zeci de specialişti din diverse ţări ale lumii vor discuta soluţiile şi politicile practicate la nivel mondial pentru nivelarea acestor discrepanţe.

Academicianul Benedek Jozsef, vicepreşedinte al Senatului Universităţii Babeş-Bolyai şi organizator al conferinţei “Polarizare regională şi dezvoltare inegală în Europa Centrală şi de Est. Provocări pentru politicile teritoriale inovative”, a explicat, luni, într-o conferinţă de presă, mecanismul prin care se calculează aceste inechităţi dintre regiuni.

„În ultimii 15 ani, inegalităţile din România au crescut în asemenea măsură încât în prezent, în conformitate cu un indice cu care măsurăm intensitatea acestor inegalităţi, este vorba despre indicele GNI, ne situăm pe primul loc în Uniunea Europeană. Adică, cu alte cuvinte, dezvoltarea economică susţinută din ultimii 15 ani a fost însoţită de creşterea inegalităţilor din interiorul ţării. Această problemă fiind stringentă şi de actualitate pentru toate regiunile din România, ne-am gândit să organizăm o conferinţă cu Asociaţia de Studii Regionale din Marea Britanie şi să aducem cei mai mari specialişti care să ne spună cum să gestionăm această situaţie, care sunt practicile cele mai bune pe plan european şi global”, a declarat profesorul clujean.

Indicatorul menţionat arată care este diferenţa dintre veniturile cele mai mari şi veniturile cele mai mici ale populaţiei, el fiind folosit pentru măsurători între diferite straturi sociale. Indicatorul are şi o dimensiune teritorială, în sensul că se poate măsura diferenţa dintre nivelul de dezvoltare al diferitelor regiuni.

“Acest indicator este unul de dispersie care arată diferenţa dintre veniturile cele mai mari şi veniturile cele mai mici. Putem măsura diferenţele dintre nivelul de dezvoltare a regiunilor dezvoltate şi a celor mai slab dezvoltate. Problema este că diferenţa de venituri dintre regiuni, mai ales dacă prin acestea înţelegem judeţe, a crescut foarte mult în ultimii 10-15 ani. Este suficient dacă dau doar două exemple. Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează în prezent la 140% din media de dezvoltare a UE, deci o depăşeşte cu mult. În acelaşi timp avem judeţe precum Vaslui, Teleorman, Giurgiu, unde nivelul de dezvoltare reprezintă cam 30-35% din media UE. Această foarfecă s-a deschis foarte mult. Este de ajuns să amintesc că Bucureştiul, în urmă cu 10 ani, era la 70% din media UE, iar judeţele amintite au plusat şi ele, dar foarte puţin, doar câteva procente”, a spus Benedek.

Unul dintre elementele care contribuie la crearea acestor diferenţe mari este educaţia, infrastructura de cercetare-inovare fiind foarte concentrată din punct de vedere spaţial, ca şi forţa de muncă calificată sau investiţiile străine directe, care s-au poziţionat, în ultimii 27 de ani, în regiunea capitalei şi a câtorva alte oraşe, printre care se numără şi Clujul.

Principala sursă de remediere a situaţiei este reprezentată de politica de coeziune şi a resurselor financiare, aşa-numita “specializare inteligentă” fiind considerată ca o strategie nouă, însă, în România, a menţionat Benedek, problema este legată de capacităţile instituţional-administrative ale statului de a implementa soluţiile care există.

Specializarea inteligentă se referă, potrivit profesorului Jennifer Clark, de la Institutul Tehnologic Georgia (USA), prezentă la conferinţă, la o strategie de dezvoltare care implică prezenţa unor clustere care să concentreze industria sau tehnologia într-o anumită zonă.

La rândul său, Sally Hardy, directorul executiv al Asociaţiei de Studii Regionale din Marea Britanie, a anunţat că se va discuta în aceste zile la Cluj inclusiv oportunitatea de a se deschide, în Europa de Est, o divizie a ASR.

Potrivit acesteia, din ASR fac parte membri ai mediului academic, dar şi persoane implicate în crearea de politici regionale, asociaţia având astfel un rol important în dezvoltarea şi amplificarea coeziunii dintre aceste două părţi.

“Unul din rolurile majore al ARS este acela de a conduce comunicarea dintre cercetători şi cei care lucrează în generarea de politici regionale şi invers, de a disemina problemele întâmpinate de cei care creează politicile către mediul academic, pentru găsirea unor rezolvări”, a spus Sally Hardy.

Conferinţa “Polarizare regională şi dezvoltare inegală în Europa Centrală şi de Est. Provocări pentru politicile teritoriale inovative” se va desfăşura în perioada 11-13 septembrie 2017, la sediul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.