monitorulcj.ro Menu

Economie

Afaceriştii clujeni, aproape imuni la schimbările fiscale de peste noapte

Octavian Jula, economist: “Deja pentru România nu mai ştim ce e normalitatea, probabil că e modificarea permanentă a Codului Fiscal”

În România, anormalitatea instabilităţii fiscale e privită deja cu o oarecare detaşare de mediul de afaceri. Reglementările care ţin mai puţin decât un ciclu parlamentar sau chiar guvernamental iau prin surprindere, dar sunt totodată de aşteptat în viziunea afaceriştilor.

Astfel, întrebat ce părere are despre eliminarea plafonului de plată a CAS şi CASS, Marcel Borodi, proprietarul Net Brinel, zicea, printre altele: “măsuri din acestea smucite, care schimbă regulile fiscale, nu e prima dată când se iau peste noapte. Nu suntem imuni, dar am păţit-o şi altă dată”.

Potrivit economistului clujean, Octavian Jula, oamenii de afaceri sunt deja puşi în gardă.

“Cred că oamenii de afaceri şi-au luat măsuri de siguranţă pentru a face faţă oricăror modificări, sunt puşi deja în gardă, ştiu că se modifică deja reglementăirile odată la şase luni şi îşi iau deja o marjă de eroare în planurile de afaceri tocmai din cauza modificărilor fiscale. Acum, am discutat cu foarte mulţi oameni de afaceri şi ei nu sunt împotriva măsurilor, ci pur şi simplu nu ştiu cât rezistă. Modificarea pragului de microîntreprinderi este, spre exemplu, un lucru foarte bun, dar dacă se va modifica peste şase luni este absolut inutil şi mai sunt alte măsuri fiscale care nu sunt correlate. De exemplu, pragul de plătitor de TVA cu pragul de microîntreprinderi, pe de-o parte ai 50.000 de euro la TVA, pe cealaltă parte era 100.000 de euro şi acum îl faci 500.000 de euro. Mediul de afaceri este deja obişnuit cu modificările acestea dese şi de neînţeles câteodată. Deja pentru România nu mai ştim ce e normalitatea, probabil că e modificarea permanentă a Codului Fiscal. Oamenii de afaceri îşi fac planuri pe 2,3, 5 sau chiar 10 ani. Dacă sunt firme care activează în domeniul serviciilor planul de afaceri poate fi făcut şi pe un an, doi, cât au proiectul, dacă sunt firme care fac investiţii în construcţii sau agricultură, planul de afaceri se face pe 5 sau 10 ani, ori dacă în 10 ani ai 10 modificări ale planului de afaceri acesta este distrus în totalitate. Firmele îşi pot face, în aceste condiţii, planul de afaceri pe maxim un an, astefel încât acesta să fie cât de cât realist, cu precizarea ca anul respectiv să nu se schimbe Guvernul”, explică, pentru Monitorul de Cluj, Octavian Jula, conf. univ. în cadrul Facultăţii de Studii Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA)Cluj.

Impactul măsurilor trebuie bine calculate, iar aparenţele sunt înşelătoare de multe ori.

“Modificările aceste pe scurt, chiar dacă par favorabile companiilor la prima vedere, deşi eu sunt foarte sceptic. Pe de-o parte e o modificare favorabilă în ceea ce priveşte impozitarea, pe de altă parte creşte impozitarea pe muncă, adică automat un salariu de 1250 minim transformat  în 1450 minim creşte cheltuielile cu taxele totale cu 16%, deci de la nişte taxe de 618 lei ajung la taxe de 710 lei şi asta obligatoriu la angajaţii cu venituri minime “, explică economistul.

IT-ul, unul dintre domeniile care s-au revoltat

Decizia guvernului Grindeanu de a schimba brusc, fără o consultare prealabilă, regimul de plată al contribuţiilor pentru pensii şi sănătate prin eliminarea plafonului de 5 salarii medii pentru care sunt datorate aceste taxe are un impact negativ asupra industriei de IT.

Decizia luată peste noapte pune în pericol expansiunea în anii următori a unui sector care a crescut exploziv în ultimii ani, potrivit reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS), care grupează cei mai mari jucători din domeniu, printre care se numără Bitdefender, Adobe, Accenture, Microsoft sau Oracle.

"Referitor la recenta măsura a guvernului de modificare a Codului fiscal şi eliminarea plafonului de 5 salarii medii pe economie pentru plata contribuţiilor CAS şi CASS şi aplicabilitatea sa în termen foarte scurt, ANIS este de părere că aceasta nu contribuie la un mediu stabil în care companiile să îşi desfăşoare activitatea, în condiţiile în care costurile cu capitalul uman reprezintă cea mai mare parte a costurilor companiilor din industria noastră. O astfel de măsură, fără a fi anunţată în prealabil, afectează negativ performanţa şi competitivitatea sectorului şi poate crea incertitudine, fapt ce poate afecta gradul de încredere în sectorul românesc de tehnologie şi înaltă performanţă. Cu o rată de creştere record, cifra de afaceri a sectorului aproape că s-a dublat faţă de 2012, de la 1,87 miliarde de euro la 3,61 miliarde de euro în 2016, depăşind astfel 6% din PIB, conform estimărilor ANIS. De asemenea, productivitatea angajaţilor a crescut cu 35% în aceeaşi perioadă, de la aproape 29.000 euro în 2012 la 39.400 euro, conform estimării pentru 2016", conform reprezentanţilor ANIS.

Borodi: Rămâne de văzut dacă companiile îşi permit sau nu costurile suplimentare

“Costurile cu forţa de muncă cresc. Analizele cât de mult  şi ce faci într-o asemenea situaţie sunt în curs de desfăşurare. Companiile nu pot să scadă salariile angajaţilor. Din cauza competiţiei nu se ia în calcul scăderea, nu există forţă de muncă suficientă, iar companiile nu-şi permit să piardă angajaţii. Dacă îşi permit sau nu companiile costurile suplimentare asta rămâne de văzut la fiecare dintre ele. E complicat să răspunzi şi în numele altora, dar măsuri din acestea smucite, care schimbă regulile fiscale nu e prima dată când se iau peste noapte. Nu suntem imuni, dar am păţit-o şi altă dată. Nu avem o predictibilitate, dacă e bine sau nu e bine, depinde din ce unghi priveşti, dacă eşti pensionar zici că e bine, dacă eşti angajat zici că nu e bine, percepţia e diferită în funcţie de modul în care eşti afectat de măsurile noi. Cert este că firmele vor pierde la profitabilitate, în fond cresc nişte costuri “spune Marcel Borodi, directorul Net Brinel, unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii şi servicii IT de pe piaţa locală.