monitorulcj.ro Menu

Economie

Spiritul antreprenorial, sugrumat de instabilitatea fiscală: Firmele şi freelancerii evită să mai colaboreze prin PFA-uri de teama schimbării legislaţiei

Foarte mulţi angajaţi, în special cei din zona IT, se gândesc să treacă în zona activităţilor independente şi să-şi facă un PFA, o microîntreprindere sau o întreprindere individuală, însă le este frică de instabilitatea generată de anunţurile privind schimbarea cadrului fiscal pentru aceste forme de colaborare.

Din aceleaşi motive, şi companiile care contractează de regulă freelanceri sunt reticente în a mai accesa astfel de forme de colaborare, spun reprezentanţii companiei HeadHunting IT, specializată în recrutarea pe domeniul IT, scrie Ziarul Financiar.

„Am observat în ultima perioadă o teamă a specialiştilor IT care cochetează cu ideea de a trece în sfera activităţilor independente de a face acest pas din cauza cadrului legislativ instabil. La fel se întâmplă şi în cazul companiilor care foloseau freelanceri pentru anumite proiecte”, a explicat Răzvan Rada, general manager în cadrul HeadHunting IT, companie specializată în recrutarea de candidaţi pentru sectorul serviciilor infor­ma­tice.

Discuţiile despre modificarea sistemului de taxare pentru freelanceri au revenit în atenţie luna trecută, odată cu propunerile de schimbare a Codului fiscal făcute de către fostul secretar de stat de la Finanţe Gabriel Biriş, care şi-a dat demisia în urma scandalului provocat de apariţia în spaţiul public a proiectului care nu fusese încă asu­mat de Finanţe.

Potrivit acelor propuneri, ve­niturile din PFA ar fi trebuit să fie im­po­zitate la fel ca şi cele din salarii, în prezent PFA având un regim de impozitare mai avan­tajos.

„Periodic se lansează în spaţiul public mesaje prin care se vorbeşte despre impozitarea formelor de colaborare pe care le au cei cu activităţi independente, ca un fel de pedeapsă sau ca o măsură coercitivă, însă în astfel de forme de colaborare îşi are rădăcinile antreprenoriatul. Activitatea de freelancing este extrem de importantă şi trebuie susţinută, pentru că este faza intermediară dintre angajat şi antreprenor”, a mai spus Răzvan Rada.

În luna august a acestui an, în România existau circa 385.600 de PFA-uri active, în scădere cu 4,5% faţă de perioada similară din 2015, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Codul fiscal intrat în vigoare la începutul acestui an a impus un regim mai riguros de taxare a PFA-urilor care nu îşi îndeplineau norma de venit, însă PFA-urile din IT nu prea au fost afectate, pentru că IT-iştii îşi depăşesc, în multe cazuri, normele.

„Cei care practică profesii liberale sau care sunt freelanceri în general sunt o cate­gorie socială dinamică, au spirit creativ, ino­va­tiv, orientat spre antreprenoriat. Nu de puţine ori, politicienii au invocat principiul echi­tăţii atunci când vorbeau despre im­po­zitarea free­lan­cerilor în mod similar cu cea a an­gajaţilor. Însă ei uită că freelancerii au ris­curi: în timp ce an­gajaţii sunt protejaţi de Co­dul muncii, un li­ber-profesionist intră sub incidenţa Codului co­mer­cial şi lui i se poate în­trerupe contractul ori­când în 30 de zile. La ris­curi mai mari, e nor­mal să ai venituri mai mari”, a mai spus şe­ful HeadHunting IT. În plus, un PFA trebuie să îşi ţină contabilitatea sau să îşi angajeze contabil pentru înre­gis­tra­rea informaţiilor, lucru care nu se întâmplă în cazul angajaţilor.

Lipsa de încurajare a formelor de colaborare dintre freelanceri şi companii accentuează un dezechilibru pe care România deja în are. Cu numai 30 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, arată o analiză ZF. Comparativ, media UE se situează la 54 de astfel de întreprinderi la mia de locuitori.

Etichete: antreprenor pfa