monitorulcj.ro Menu

Economie

Un clujean trăieşte cu 3 ani mai mult decât un locuitor din Satu Mare. Topul judeţelor după speranţa de viaţă

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce piveşte speranţa de viaţă a cetăţenilor, un român trăind în medie 75 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2015.

Zonele cu cea mai mare longevitate sunt municipiul Bucureşti şi judeţul Vâlcea, cu o speranţă de viaţă de 77 de ani, urmate de judeţele Cluj, Braşov şi Sibiu, cu o speranţă de viaţă de 76 de ani. Pe ultimele locuri privind durata medie de viaţă sunt Satu Mare, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea, fiecare cu 73 de ani, informează Ziarul Financiar.

Speranţa de viaţă la naştere este un indicator care arată numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi în condiţiile mortalităţii pe vârste dintr-o perioadă de referinţă. În funcţie de nivelul duratei medii de viaţă se poate stabili şi starea de sănătate a populaţiei unei ţări.

„Dacă e o populaţie mai educată, cu nivel de trai mai ridicat, oamenii trăiesc mai mult pentru că ştiu să se ferească de boli, au acces la servicii de sănătate şi au o alimentaţie mai bună. În zonele mai dezvoltate va fi o speranţă medie de viaţă mai mare”, a explicat sociologul Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Acesta mai spune că în judeţele unde există o pondere mai mare a satelor regăsim o speranţă de viaţă mai mică decât în zonele în care predomină ponderea localităţilor urbane pentru că în mediul rural „sunt persoane îmbătrânite care au un risc de deces mai mare şi  sunt zone sărace, cu mai puţină educaţie”.

De asemenea, nivelul de dezvoltare a judeţelor determină durata de viaţă medie pentru fiecare regiune în parte.

„În Muntenia avem o speranţă de viaţă mai bună în judeţele dinspre deal şi munte - Bucureştiul face excepţie - şi mai scăzute în cele de câmpie. La fel în zona Carpaţilor, speranţa medie de viaţă e în general mai bună, dar asta ţine şi de nivelul de dezvoltare şi de oraşe şi de nivelul de educaţie şi, probabil, de nişte factori precum calitatea aerului”, afirmă Marian Preda.

Satu Mare este judeţul cu cea mai mică speranţă de viaţă din România în 2015, iar cifrele nu au suferit modificări majore faţă de anul 1990, când sătmărenii se aflau pe penultimul loc în topul celor mai longevive municipii, cu 67 de ani la acea vreme. Valoarea PIB per capita în judeţul Satu Mare a fost de circa de 5.700 de euro pentru anul 2015, de 3,6 ori mai mică decât cea din Bucureşti, unde PIB-ul per capita a fost de circa 28.900 de euro anul trecut, media PIB per capita la nivel naţional fiind de aproximativ 8.000 de euro.

Statisticile arată că, în medie, un bucureştean trăieşte cu 5 ani mai mult decât un locuitor al judeţului Satu Mare.

„Eu cred că problema mare este de la centrul judeţului înspre nord, în zona locuită de oşeni, unde există epuizare fizică şi stres din cauza plecării în străinătate în mod masiv. Sunt localităţi unde efectiv 50% din populaţie este plecată”, afirmă Alexandru Panea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

 

Vicepreşedintele CJ Satu Mare mai spune că salariile mici îi determină pe locuitori să plece în străinătate, iar soluţia pentru atragerea investitorilor este colaborarea instituţională şi pregătirea profesională a tinerilor pentru companiile care vor să investească.

În ceea ce priveşte educaţia, un factor care influenţează nivelul speranţei de viaţă, vicepreşedintele CJ Satu Mare face o comparaţie cu situaţia de la Cluj, arătând că în judeţul său există câteva filiale ale universităţilor din Arad şi Cluj, pe care le caracterizează drept „slăbuţe”, spunând că acolo „diplomele se dau cam uşor şi toată lumea ştie că o facultate făcută la Satu Mare nu este egală cu o facultate făcută la Cluj”.

Despre serviciile de sănătate, Panea afirmă că „au fost la pământ“, însă venirea unor medici tineri îi dă speranţe că dezvoltarea acestui domeniu va fi mai rapidă.

În ceea ce priveşte dinamica duratei de viaţă, cea mai mare creştere a longevităţii a fost înregistrată în judeţul Constanţa, respectiv de 11,6 ani din 1990 până în 2015. Locuitorii din Bucureşti trăiesc cu 10,5 ani mai mult faţă de 1990. La polul opus, populaţia din Vaslui a înregistrat cea mai slabă evoluţie a speranţei de viaţă de după 1990, durata medie de viaţă în acest judeţ crescând cu 5,8 ani, urmat de Brăila cu 5,9 ani şi Buzău cu 6 ani.

La nivelul Uniunii Europene, în 2014 România ocupa locul 26 în ceea ce priveşte speranţa de viaţă, cu o medie de 75 de ani, la egalitate cu Bulgaria. Ultimele locuri le-au revenit Letoniei şi Lituaniei, cu 74 de ani. În topul celor mai longevive state europene se plasează Spania şi Italia, cu o speranţă de viaţă de 83 de ani.

În medie, în România, speranţa medie de viaţă în cazul femeilor a fost de 78,9 ani în 2015, pe când în cazul bărbaţilor a fost de 72,6 ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.