monitorulcj.ro Menu

Economie

Care este modelul perfect pentru Tetapolis?

Parcurile industriale sunt o afacere care a depășit 30% din PIB-ul Clujului.

Parcul ştiinţific Adlershof, Berlin

Un parc ştiinţific din Berlin este modelul perfect pentru ceea ce ar trebui să devină Tetapolis.

Viorel Găvrea, directorul general al Tetarom SA, firmă care administrează cele patru parcuri industriale clujene cu același nume, a dat exemplul de succes a unui parc ştiinţific din Berlin ca model pentru ceea ce ar trebui să fie Tetapolis, viitorul parc științific și tehnologic al Clujului.

„La Berlin, Adlershof, parc științific și tehnologic făcut în 92. Când s-a rupt zidul Berlinului, primarul de atunci s-a trezit cu două aeroporturi, Berlinul de Est, Berlinul de Vest. A adunat consiliul științific al orașului Berlin și a pus întrebarea: ce facem cu infrastructura moștenită din Berlinul de Est? Doi ani au discutat și rezultatul e parcul științific și tehnologic Adlershof, care are tot ce înseamnă campus universitar, toate universitățile s-au mutat acolo cu excepția clădirilor rectoratelor, are restaurante, săli de conferințe, biblioteci, terenuri de sport și zonă de cercetare uriașă. E absolut impresionant. Te plimbi cu autobuzul, sunt peste 300 de hectare. Nu știu dacă va exista mai ales forța politică să se facă așa ceva, dar ar trebui așa ceva la Cluj”, a declarat Viorel Găvrea pentru Agerpres.

Doar 30 de parcuri industriale operaţionale

„Parcul industrial ca infrastructură de afaceri trebuie să cuprindă astăzi o întreagă infrastructură de utilități, drumuri de acces de interior și exterior rapide, comunicații rapide, transport public, pe interior, de la ce înseamnă restaurante, magazine, hoteluri, grădinițe, creșe, până la incubatoarele de afaceri atât de cunoscute, hale industriale, spații de birouri. În România sunt undeva la 52 de parcuri industriale cu titlu obținut confom legii, iar operaționale sunt vreo 30. Ceea ce e foarte, foarte grav, nici măcar unul pe județ. În timp ce în Ungaria, o țară jumătate cât România, sunt peste 200 de parcuri operaționale. Ceea ce ar merita Clujul și ceea ce ar merita fiecare mare centru universitar din țară ar fi parcurile științifice și tehnologice. Diferența este destul de mare între un parc industrial și un parc științific și tehnologic. Universitățile sunt împărțite în Cluj pe toată suprafața orașului și nu există o integrare la nivel de cercetare pe specializări conexe, ceea ce este inadmisibil. Nu avem o cercetare integrată multidisciplinară, nu avem decât laboratoare, dar care nu lucrează între ele și sunt și foarte slab dotate. În capul meu și al colegilor mei de la Tetarom s-a născut ideea a ceea ce astăzi numim Tetapolis, văzut ca un parc științific și tehnologic pe 10-20 de hectare”, a explicat Viorel Găvrea.

Ce va cuprinde Tetapolis

Proiectul Tetapolis ar urma să fie finanțat din fonduri europene. „Nu avem terenul încă, dar sper să-l avem în curând, în așa fel încât să putem aplica în primăvară la Ministerul Fondurilor Europene pentru un proiect de 50-70 de milioane de euro, care să acopere atât clădiri, cât și spații de recreere, pentru că acolo nu vom duce industrie, nu vom face asamblare de produse industriale, ci laboratoare. Eu am văzut în proiect câte o clădire pentru fiecare mare universitate a Clujului, am văzut cel puțin o clădire unde să fie cercetare, și inovare, și transfer tehnologic interdisciplinar, și integrat, adică toate universitățile să aibă laboratoare comune. Am văzut un mare incubator de afaceri, de fapt un business accelarator, unde să fie cuprinși toți pașii în ceea ce înseamnă incubare. În spatele cuvântului incubator se află multă știință și multe cunoștințe, înseamnă studenți, profesori, încercarea de a dezvolta idei de afaceri, apoi firme de start up făcute de studenți și profesori pe care să le vinzi. Ca să putem să ducem la capăt studiile de fezabilitate, proiectul tehnic al unui parc științific de anvergură mai mică, 10-20 ha, și o investiție de 50-70 de milioane de euro din fonduri europene, am avea nevoie de circa 150.000 de euro și de teren”, explică Viorel Găvrea.

Apogeu atins în 2007

Privite la început cu multe rezerve de decidenți, parcurile industriale clujene generează în prezent fonduri importante pentru buget și care creează multe locuri de muncă.

Aflate în stadiul de idee în anul 2000, parcurile industriale din Cluj au înregistrat o adevărată explozie de dezvoltare începând cu anul 2006, când a venit firma americană Emerson, iar apogeul până acum a fost atins începând din 2007, când a fost semnat contractul cu compania finlandeză Nokia. În cei cinci ani în care a funcționat în Parcul Industrial Tetarom 3 de la Jucu, Nokia a virat la bugetul consolidat de stat al României circa 45 de milioane de euro. Printre altele, Nokia a însemnat 30% din produsul intern brut (PIB) al județului Cluj și 1,1% din PIB-ul României.

În prezent, parcurile industriale clujene se situează pe locul al doilea în țară, după zona București-Prahova.

Tetarom SA administrează în cele patru parcuri industriale clujene peste 2,8 milioane de metri pătraţi (teren, spații de birouri, spații de producție, spații logistice), în care funcționează peste 50 de firme.

Investiţii totale de 500 de milioane de euro

După plecarea Nokia de la Jucu, printre investitorii actuali de top din cele trei parcuri industriale funcționale se numără Emerson (motoare electrice, o investiție de circa 180 de milioane de euro și peste 2.000 de locuri de muncă), DeLonghi (electrocasnice, circa 32,5 milioane de euro investiți, peste 700 de locuri de muncă, Bosch (componente auto, 77,4 milioane de euro, peste 350 de locuri de muncă), Karl Heinz Dietrich (logistică, 18 milioane de euro, peste 80 de locuri de muncă), Banca Transilvania (IT — Data Center, circa 10 milioane de euro investiții, peste 350 locuri de muncă).

La investițiile locatarilor parcurilor industriale se adaugă investițiile realizate din bani de la Guvern, Consiliul Județean Cluj și Tetarom, în valoare totală de circa 21 de milioane de euro: Tetarom I — 6 milioane de euro, Tetarom II—1 milion de euro, Tetarom III—14 milioane de euro.

„Sunt circa 500 de milioane de euro investiții totale ale noastre și ale clienților”, a subliniat Viorel Găvrea.