monitorulcj.ro Menu

Economie

Credite pentru agricultori de la un IFN născut dintr-o fundație din Secuime

Societatea de Microfinanţare Rurală LAM IFN a inaugurat un nou birou în Cluj-Napoca, fiind axată în principal pe oferirea de microcredite agricultorilor.

Societatea de Microfinanţare Rurală LAM IFN a inaugurat un nou birou în Cluj-Napoca

Societatea de Microfinanţare Rurală LAM IFN a deschis un nou birou la Cluj-Napoca. Deşi este IFN (instituţie financiară nebancară), LAM oferă condiţii mult mai avantajoase decât alte instituţii de acest gen de pe piaţă.

În general, atunci când este vorba despre IFN-uri, se discută despre dobânzi de peste 100% şi despre împrumuturi acordate pe termen scurt. În cazul LAM însă, societate care se axează în principal pe microcredite acordate agricultorilor, dobânzile sunt rezonabile, deşi mai mari decât cele bancare, iar împrumuturile se acordă nu pe câteva săptămâni sau luni, ci pe câţiva ani de zile.

Concret, potrivit lui Bordas Attila-Andras, directorul de reţea al LAM, DAE (dobânda anuală efectivă) este de circa 15-16%. Societatea oferă credite în special agricultorilor, dar şi pentru intreprinderi mici şi mijlocii, intreprinzători individuali, asociaţii familiale şi persoane fizice.

„În general ne adresăm micilor agricultori, acelora care nu au acces la sistemul bancar. Valoarea medie a creditelor acordate este de 40.000 de euro în prezent, în creştere faţă de anii precedenţi. Suma poate urca însă şi până la 200.000 de euro în cazul proiectelor cu fonduri europene, de exemplu”, susţine Bordas Attila-Andras.

Potrivit acestuia, în cei 22 de ani de la activitate, LAM a acordat 6.000 credite în valoare totală de circa 25 milioane de euro. „În prezent LAM IFN SA, prin cele opt sucursale, administrează aproape 1.000 de credite în valoare totală de 25 milioane de euro. Majoritatea clienţilor noştri vin din mediul rural”, a explicat  Kotro Adel, directorul LAM. Societatea are sucursale şi în judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Braşov.

Acţionarii: o fundaţie şi o casă de pensii

Ceea ce este interesant cu privire la acest IFN este că se diferenţiază de sistemul bancar din ţară prin faptul că acţionarii societăţii sunt entităţi civile: Fundaţia LAM şi Casa de Pensii a Bisericii Reformate din Ardeal. Astfel, circa 85% din profitul obţinut de LAM IFN sprijină activitatea acestor entităţi.

„O parte din câştigurile LAM IFN SA contribuie de peste 10 ani şi la finanţarea activităţii Fundaţiei Diakonia, care se ocupă de îngrijirea gratuită şi asistenţa bolnavilor şi vârstnicilor la domiciliu”, a explicat Kotro Adel, directorul LAM. Societatea s-a „născut” la Covasna, în anul 1992, iar la început şi-a desfăşurat activitatea de creditare exclusiv prin Fundaţia LAM.

Cursuri pentru fermieri

Pe lângă microcredite, LAM IFN organizează şi cursuri de formare şi perfecţionare, în special în agricultură, dar nu numai. Acestea costă doar câteva sute de lei şi le oferă cursanţilor nu doar partea de teorie şi practică în cadrul unei ferme model din localitatea Ilieni, jude’ul Covasna, ci şi posibilitatea de a face practică plătită (cu 400-600 de euro pe lună) la ferme din Germania şi Danemarca. În cei 22 de ani de la înfiinţare, peste 8.000 de cursanţi au participat la programele de formare profesională organizate de LAM.

„Un exemplu de succes în acest sens este cel al unui tânăr care provenea dintr-o familie cu mulţi fraţi şi un singur părinte. Avea în jur de 20 de ani când a participat la un curs de perfecţionare de-al nostru, în cadrul căruia a ajuns să lucreze în Elveţia la o fermă de bovine. Când s-a întors în ţară a accesat mai multe credite LAM, a arondat pământ, a cumpărat utilaje agricole şi animale iar în prezent deţine peste 130 de vaci şi peste 100 hectare de teren. E un om avut acum”, povesteşte Bordas Attila-Andras, directorul de reţea al LAM.

Ferma de familie consolidează agricultura

În prezent, în România, fărîmiţarea terenurilor este o mare problemă, în condiţiile în care încă sunt sute de mii de fermieri care deţin între unu şi cinci hectare, potrivit datelor APIA. Iar fermele mici sunt slab productive şi dedicate aproape exclusiv subzistenţei. Astfel de unitǎţi sunt incapabile sǎ reziste competiţiei agriculturii europene, fiind de altfel depǎşite sub aspectul dotǎrii tehnice, a materiilor prime folosite şi a produselor finale. Cu toate acestea, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a ţinut să precizeze recent că, în viziunea lui, „ferma de familie nu salvează agricultura, dar oferă stabilitate”.