monitorulcj.ro Menu

Economie

Ce vor investitorii străini? Dezvăluiri din culisele negocierilor de la Cluj (II)

Află unde ar putea „răsări” noi parcuri industriale, cum au ajuns să se „bată” în oferte primarii şi de ce au slabe şanse de reuşită investiţiile private în acest domeniu, din partea a doua parte a interviului pe care Viorel Găvrea, directorul general al Tetarom, l-a acordat pentru Monitorul de Cluj,

Reporter: Este o problemă în atragerea investiorilor faptul că e o suprafață destul de mică de teren disponibilă în acest moment în parcurile industriale?

Viorel Găvrea: Nu. Și avem oferte. Am mai putea să facem vreo cinci parcuri – şi la Bonțida și la Florești și la Baciu.

R: Vin inițiative de la primari?

V.G.: Da, ca niciodată, am ajuns într-o altă zonă. Acum foarte mulți primari își imaginează că dacă au 10 ha de teren și pun o tablă pe care scrie Tetarom problema s-a rezolvat. Dar îmi aduc aminte de pe vremea domnului Șerban Grațian când căutam terenuri și toți ziceau că nu au au. Și acum sunt.

R: Se știe câți bani a atras primăria din Jucu datorită investitorilor...

V.G.: Au văzut ce însemană să ai o astfel de infrastructură de afaceri și se dau peste cap să ne ajute, mereu ne întrebă ce mai e de făcut.

R: După Tetarom IV ce va urma?

V.G.: Sunt vizate Turda, Câmpia Turzii, locații în jurul autostrăzii, de la Gârbău trecând prin Aghireș și venind la Huedin, nu mai vorbesc Bonțida, Florești.

R.: Mai e loc de așa de multe parcuri?

V.G.: Da, în România sunt 52 de parcuri cu titlu, dar operaționale vreo 25. Ungaria are vreo 300 deja. Suntem departe de a exista competiție. Eu mi-aș dori foarte tare, mereu ne uităm la harta județului și discutăm în Consiliul de Administrație la potențiale noi dezvoltări, pentru că zona Huedin este extrem de afectată de inexistența unei asemenea infrastructuri. Din păcate, s-au ratat foarte multe lucruri. În loc să se dezvolte un parc industraial la Dej în fostul CCH, s-a făcut ce s-a făcut, la Turda și Câmpia Turzii la fel. Cred că era dificil, pentru că acelea erau brownfield-uri (n.r.: zone industriale dezafectate), dar dacă erau întreținute, curățate, recondiționate și retehnologizate, din punct de vedere al infrastructurii mă refer și invitați oamenii să vină și să investească acolo... Nu am știut să facem asta. Am transformat totul într-un morman de fiare vechi, care chiar au ajuns la fiare vechi. Așa s-a valorificat tot ce a realizat poporul acesta înainte de 1989...

R: Ar trebui să fie mai multă inițiatică și din sectorul privat, pentru că vorbim în acest moment doar de două parcuri private la nivelul județului?

V.G: Nu poate să fie inițiativă din mediul privat deoarece competiția este total ne fairplay. Un investitor privat greu își valorifică o investiție într-o astfel de infrastructură. El poate să vândă terenul la un preț mare. Noi nu îl vindem deloc pentru că nu vrea nimeni să îl cumpere când i-l dai să-l folosească cu 0,1 euro pe mp. Dar acesta e scopul. Asta trebuie să facă administrația publică. Un investitor privat nu o să pună jos 12 mil. de euro să creeeze un parc ca și Tetarom III. E greu și după aceea cum îl valorifică? Cum își întoarce el banii aceia luați în condiții grele de la bancă? Nouă ne este ușor. Suntem administrație publică, accesăm fonduri europene, suntem credibili, primim ușor bani din zona Guvernului și terenul îl dăm ușo cu o,1 euro pe mp ca să facem ceea ce trebuie să facem ca administrație ─ să creăm locuri de muncă. E deci, foarte greu pentru un privat să te concureze. Trebuie să fie foarte abil.

R: Ce credeți că se va întâmpla cu parcul de la Câmpia Turzii? Am auzit că au probleme în atragerea investitorilor...

V.G.: Se descurcă, am văzut că se descurcă, au deja câteva nume acolo...

R: Dar mult mai încet decât anticipaseră...

V.G.: Motivele sunt foarte clare și foarte simple așa cum am spus. În momentul în care ai cumpărat terenul, să zicem, cu 5 euro și ai investit 5 euro pe mp în infrastructură trebuie să-l vinzi cu cel puțin 15 euro. Și asta e greu. Ei trebuie să se orienteze, să ofere servicii acolo, de la constructori până la transport, spălat haine, până la făcut curățenie. În toată lumea e așa. Administrația publică dezvoltă astfel de infrastructuri ca să creeze locuri de muncă pentru că îi aduce bani mulți înapoi, Consiliului Județean, Primăriei. Consiliul Județean și-a amortizat într-un an jumătate toată investiția de la Jucu, pentru că Nokia a plătit la bugetul consolidat al statului român în primul an 40 de milioane de euro. Statul român a pus 12 mil. de euro. S-a amortizat complet investiția. La fel este și în Municipiul Cluj-Napoca, și mă refer aici și la contribuțiile la salarii, ca să nu mai vorbesc că oamenii aceia aici mănâncă, își cumpără mașină, plătesc impozite peste impozite. Pentru că au loc de muncă bineplătit. Pe când privatul ce să facă? Lui nu i se întoarce nimic!

La început toată lumea a sărit, cum să dai terenul cu 0,1? Gratis trebuie să-l dăm, le-am răspuns și asta numai din punct de vedere aritmetic, fiscal.

În momentul în care Tetarom-ul a ajuns la o cifră de afaceri foarte mare, eu, l-aș vinde pentru că mai faci o grămadă de bani. Tetarom I, II, III se descurcă și fac bani, noi ne dublăm cifra de afaceri de la an la an din tot felul de servicii pe care le oferim investitorilor.

R: Și se ia în calcul la modul serios vânzarea?

V.G.: Nu, nici nu s-a discutat. Dar eu așa aș face  în viitor. De ce nu? Pentru că oricum nu o să mai poți dezvolta în jurul Clujului. La un moemnt dat se aunge la saturație. Când te apropii de saturație, vinde-l! Oricum contribuțiile vin, investiția s-a amortizat. Și atunci te duci mai departe, te duci către Huedin, către Gherla. Așa s-a întâmplat spre exemplu în Cehia. Modelul CTP a fost vândut. Și CTP-ul își cumpără acum avioane, se dezvoltă foarte tare în servicii.

Asta e însă o viziune pe termen foarte lung. Deocamndată suntem în faza în care trebuie să facem tot mai multe infrastructuri de afaceri și tot mai moderne pentru că lucrurile se schimbă. Deja lumea te întreabă ai terenuri de sport, ai hotel, ai grădiniță?