Economie

De ce fug investitorii străini de Cluj?

Potrivit reprezentanţilor mediului de afaceri, autorităţile locale ar fi principalele de invinovăţit pentru situaţie.

Dacă în anii trecuţi Clujul se situa pe locul trei în ţară după numărul de societăţi cu capital străin înmatriculate, acum, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), am ajuns să ne-o ia înainte, pe lângă Bucureşti, Ilfov şi Timiş şi judeţe precum Bihor şi Prahova.

Astfel, în august şi septembrie au fost înmatriculate la Cluj sub 50 de societăţi având capital străin, în timp ce, în celelalte judeţe concurente cifrele depăşesc 60 de nou-venite.

De vină pentru mai slaba atractivitate a judeţului nostru ar fi şi autorităţile locale, potrivit liderilor asociaţiilor de afaceri.

„Dacă vrei să te întâlneşti cu un organ al statului ai parte de o respingere totală, de frică că s-ar putea să ceri ceva. Aşa se explică lipsa de apetit atât a investitorilor străini, cât şi a celor autohtoni. În plus, mediul de afaceri nu este deloc prietenos cu investitorii. Avem o statistică conform căreia în 2008 Clujul se situa pe locul şase în ţară ca dinamică economică, iar acum ne poziţionăm abia pe locul 32”, a declarat pentru Monitorul de Cluj, Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.

„Celelalte zone au creat facilităţi pentru investitori. La noi a fost o deschidere mai mare în trecut, dar acum s-a estompat. În plus şi piaţa e limitată aici. Investiţiile se fac în zonele de consum”, a declarat Adrian Coroian, preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român (LIR).

Ştefan Dimitriu: „Nu avem economie!”

În opinia preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj, numărul de societăţi străine nou-înfiinţate nu este unul relevant pentru a trage concluzii cu privire la atractivitatea judeţului nostrum pentru străini, mai importantă fiind dimensiunea afacerilor înfiinţate. Ştefan Dimitriu nu neagă însă că din punct de vedere al dinamicii econommice stăm din ce în ce mai rău.

„Nu avem economie! Avem învăţământ superior şi servicii până la saturaţie, în timp ce componenta economică, industrială este puţin mai timidă şi o regăsim în cele câteva parcuri industriale”, spune Dimitriu.

Bihorenii şi prahovenii se laudă cu parcuri industriale noi şi investiţii consistente

Devansarea Clujului în topul investiţiilor străine de către judeţe din alte zone ale ţării poate fi pusă şi pe seama deschiderii de noi parcuri industriale. Spre exemplu, cele două parcuri industriale din Oradea au atras investiții de 150 milioane euro, iar autorităţile de acolo anunţă noi investiţii. 

„Momentan avem 34 de contracte semnate și investiții atrase în valoare de 150 milioane euro. Totodată, s-a reușit crearea a 4000 de noi locuri de muncă, 1500 de persoane lucrând deja la companiile prezente în parc. Cele mai mari investiții sunt cele făcute de firmele Emerson, Plexus, Shinheung, Faist, domeniile principale de activitate fiind reprezentate de electronice”, a spus Delia Ungur, administratorul Parcului Industrial, pentru presa locală.

Activi sunt şi prahovenii. În prezent, pe teritoriul judeţului, sunt înregistrate unsprezece parcuri industriale cu o suprafaţă totală de 752 ha, şapte dintre acestea fiind administrate de societăţi comerciale cu capital integral public, iar patru administrate de societăţi comerciale cu capital integral privat.

În plus Consiliul Judeţean are în plan construcţia încă unui parc industrial, de 89 ha situat în comuna Bărcăneşti, pe locul fostelor sere Tătărani.