Economie
FMI pleacă de la Bucureşti cu angajamente care ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv
<p style="margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; line-height: 21px; color: #333333; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong><img src="documente/stories/06_iunie/13_ziua/fmi%20fin.jpg" border="0" /></strong></p> <p style="margin: 0px 0px 15px; padding: 0px; line-height: 21px; color: #333333; font-family: Arial, Helvetica, sans-serif;"><strong>FMI a negociat cu autoriăţile angajamente pentru a continua programul stand-by ce presupun într-un termen scurt măsuri de reforme şi privatizări care, aplicate, ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv din România, în pofida unui buget, agreat cu Fondul, cu un puternic accent de stânga, scrie Mediafax.</strong></p>
Sub presiunea mediului extern încă tulbure, mai ales în Europa, principala piaţă de desfacere şi de împrumut, Guvernul s-a văzut nevoit să promită că va recupera în cinci luni toate reformele de esenţă din cadrul programului convenit în 2011, şi care nu au putut fi aplicate în ultimii doi ani.
Cu trei din cinci obiective cantitative ratate - deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului central şi activele externe nete - dar şi cu trei din cinci ţinte indicative neîndeplinite, respectiv cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele companiilor de stat, Executivul de la Bucureşti a fost nevoit să ceară prea multe derogări de la board-ul FMI pentru a nu livra ceva consistent la schimb.
Mai mult decât atât, România nu doar a ratat ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2012, de 3% plus/minus un punct procentual, dar rata anuală a ieşit şi din intervalul stabilit cu FMI pentru care sunt obligatorii consultări cu experţi internaţionali pentru a stabili măsuri suplimentare de combatere a creşterii preţurilor.
Cu toate acestea, şeful misiunii FMI, Erik de Vrijer, consideră că actuala politică monetară este adecvată, chiar dacă la precedenta misiune din noiembrie opina că este nevoie de o întărire, care de altfel spune că s-a şi produs, pe canalul lichidităţii oferite în piaţă la finele anului trecut de banca centrală.
"Riscurile sunt încă acolo. Înainte ca populaţia să creadă că inflaţia este cu adevărat mică îţi trebuie însă timp să-i convingi", a adăugat de Vrijer.
În aceste condiţii, în care politica monetară pare că va sprijini marginal creşterea economică şi nu va avea spaţiu să dea un impuls creditării în monedă naţională, şeful misiunii FMI afirmă că a căutat în discuţiile cu Guvernul să găsească măsurile care pot stimula creşterea economică, iar în lipsa capitalurilor private, experţii internaţionali nu mai par convinşi că acestea pot fi compensate printr-o mai bună absorbţie a fondurilor UE.
"Guvernul poate mări eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructură sau alte proiecte, care înseamnă fluxuri de capital gratis. Ar trebui să punem mai multă prioritate şi mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales că în trecut eforturile de absorbţie au fost dezamăgitoare", a spus de Vrijer la conferinţa de închidere a misiunii de evaluare.
