Economie

Isărescu, despre revizuirea PIB: Revizuiri există şi în alte state, mi-a sărit în ochi deflatorul

<p><strong><span style="font-size: small;"><span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif;"><img src="documente/stories/2012/11_noiembrie/29/bani1.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Guvernatorul BNR consideră că Institutul Naţional de Statistică trebuie să explice diferenţa mare dintre deflatorul PIB utilizat atunci când a anunţat datele provizorii privind PIB pe 2011 şi cel de la datele semidefinitive, dar apreciază că diferenţe şi revizuiri apar şi în cazul ţărilor avansate, scrie Mediafax.

"Despre INS nu avem o poziţie oficială. La nivel personal, şi mie mi-a sărit în ochi cifra deflatorului, de la 8 la 4, deci înjumătăţirea lui. Revizuiri apar şi în ţări foarte dezvoltate, şi după câţiva ani", s-a mărginit să afirme Mugur Isărescu, răspunzând la o întrebare pe această temă.

Isărescu nu a detaliat cauza mirării referitoare la deflator, vorbind numai de diferenţa foarte mare dintre cifre, fără a explica care dintre valori a apărut mai surprinzătoare.

Prin scurta declaraţie, Isărescu a sugerat că dincolo de diferenţele de metodologie utilizate între varianta provizorie şi datele semidefinitive, INS ar trebui să răspundă la problema diferenţei foarte mari apărute în cazul deflatorului PIB.

La un deflator 8, valoarea nominală a PIB publicată de INS în luna decembrie ar reflecta că România at rămas în recesiune în 2011, an în care BNR a ţinut dobânda de politică monetară la 6,25% până în luna noiembrie, când a operat o reducere de 0,25 puncte procentuale. Cifra definitivă pentru PIB-ul din 2010 este de 523 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere economică de 2,2% în 2011 la un deflator 4.

Deflatorul PIB reprezintă raportul procentual între PIB nominal şi PIB real (adică valoarea PIB în preţurile curente ale anului de referinţă). El este determinat pe baza unui coş, care poate suferi modificări de la un an la altul, în funcţie de comportamentul de consum şi de evoluţia ramurilor industriale, şi ale consumului intermediar.

Problemă deflatorului nu are relevanţă pentru disputa Guvern - INS, întrucât premierul a criticat diferenţa mare de PIB la nivel nominal, cea care ar impacta asupra deficitului bugetar, implicit a cheltuielilor pe care statul le va putea angaja în acest an, după modificarea bazei de calcul.

De remarcat că pe parcursul anului 2011, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a livrat două estimări de deflator, de 3,9 şi 5, undeva în linie cu ce s-a întâmplat în 2009 şi 2010, şi foarte aproape de ultima variantă prezentată de INS.

INS precizează că la estimarea PIB în varianta provizorie sunt într-o mare masură surse indirecte, metode de estimare şi extrapolare, în lipsa unor date primare complete, nedisponibile la acel moment. La varianta provizorie, prezentată în luna martie, PIB-ul a fost estimat la 578,5 miliarde de lei.

La varianta semidefinitivă, unde rezultatul a fost transmis în luna decembrie, în calculul PIB s-au utilizat surse de date primare disponibile mai complete şi mai detaliate faţă de varianta provizorie. În varianta semidefinitivă, valoarea PIB este de 556,7 miliarde de lei.

Diferende între Guvern şi INS au apărut încă din vară, pe perioada procesului de suspendare din funcţia de preşedinte a lui Traian Băsescu. Atunci oficiali din Guvern au criticat INS că nu a finalizat referendumul privind populaţia şi nu poate prezenta date concrete privind numărul de votanţi.