Economie

Raport AIE: Cărbunele va fi peste 10 ani principala sursă de energie la nivel mondial

<p><span style="font-size: small;"><strong><img src="documente/stories/2012/12_decembrie/18/un-tren-plin-cu-carbuni-a-deraiat-langa-petrosani.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Cărbunele, care produce cele mai multe gaze cu efect de seră, va urmări îndeaproape petrolul ca primă sursă de energie la nivel mondial în următorii cinci ani şi ar urma să ajungă pe primul loc în zece ani, a atras atenţia Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), într-un raport făcut public marţi, transmite France Presse.</strong> </span></p>

„Datorită resurselor abundente şi unei cereri tot mai mari de electricitate pe pieţele emergente, cărbunele a reprezentat aproape jumătate din creşterea cererii mondiale de energie în primul deceniu al secolului 21”, subliniază organizaţia energetică a ţărilor dezvoltate.

Noii mari consumatori de combustibili fosili, India şi în special China, explică în mare parte acest fenomen, însă nici măcar Europa nu reuşeşte, potrivit AIE, să renunţe la cărbune, în ciuda îngrijorărilor privind mediul.

AIE analizează în studiul său evoluţia pieţei de cărbune în următorii cinci ani. Concluzia: în 2017, consumul de cărbune ar urma să reprezinte 4,32 miliarde de tone echivalate în petrol, aproape de cele 4,4 miliarde de tone de „aur negru”.

„Cota cărbunelui în pachetul energetic mondial continuă să crească în fiecare an, iar dacă nu va fi făcută nicio schimbare a politicilor actuale, cărbunele va depăşi petrolul în următorul deceniu”, atrage atenţia şefa organizaţiei cu sediul la Paris, Maria van der Hoeven.

China, lideră la consumul de cărbune

Aşa cum precizează AIE, „cărbunele este China - China este cărbunele”. Numai gigantul asiatic, care a inaugurat numeroase centrale electrice pe cărbune, a acoperit anul trecut 46,2% din consumul mondial.

Pragul de 50% ar urma să fie atins în 2014, ceea ce înseamnă că Beijingul va consuma la acel moment în fiecare an mai mult cărbune decât toate celelalte state la un loc.

Însă AIE, organizaţie legată de OCDE, „se aşteaptă ca această cerere de cărbune să crească în toate regiunile lumii”, cu excepţia notabilă a SUA, unde îmbulzeala asupra gazului de şist se traduce printr-o prăbuşire a preţului la gaze care a scăzut competitivitatea cărbunelui.

Exploataţiile din România se închid rând pe rând

Romania a adoptat un plan, în acord cu Uniunea Europeana şi Fondul Monetar Internaţional, care prevede închiderea a trei mine până în 2018, considerate necompetitive. Prima dintre mine va fi închisă până la sfarşitul anului 2015 (Petrila), iar celelalte două până la sfarşitul anului 2017 (Uricani şi Paroşeni).

O parte a minerilor ar urma sa iasă anticipat la pensie sau vor beneficia de ajutoare pentru reconversie profesională în timp ce alţii ar fi relocaţi la celelalte patru mine deţinute de Compania Naţională a Huilei JSC Petroşani, care vor ramâne active.

În anul 2011, producţia de cărbune a României s-a ridicat la 6,7 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 14,1% mai mare față de cea din 2010, și a reprezentat 0,2% din producția mondială de cărbune. Tot în 2011, consumul de cărbune a fost de 7,1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010).

Pentru prima dată, în data de 12.12.2012, contribuția turbinelor eoliene în acoperirea consumului național a fost mai mare decât cea a centralei nucleare de la Cernavodă