monitorulcj.ro Menu

Economie

Zona euro şi FMI ajung după mult efort la un compromis asupra datoriei şi ajutorului pentru Grecia

Zona euro şi FMI au ajuns după mult efort la un acord, în noaptea de luni spre marţi, asupra mijloacelor de a reduce datoria Greciei şi plăţii unui ajutor financiar mult aşteptat, îngheţat de luni de zile şi vital pentru o ţară în prag de sufocare.

 

După o reuniune de peste 13 ore, zona euro şi FMI s-au înţeles ca datoria Greciei să fie redusă la 124% din PIB până în 2020, faţă de un obiectiv iniţial de 120% susţinut de FMI, potrivit unui comunicat al Eurogrupului, citat de AFP. Acest lucru reprezintă o reducere a datoriei Greciei de circa 40 de miliarde de euro până în 2020, potrivit unei surse europene. "FMI a vrut să se asigure că zona euro ia măsurile necesare pentru a pune Grecia pe calea unei datorii sustenabile. Astăzi, vă pot spune că acest lucru s-a făcut", a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, în timpul unei conferinţe de presă ce a încheiat reuniunea Eurogrupului. De asemenea, miniştrii au decis plata unui total de 43,7 miliarde de euro, sumă blocată de câteva săptămâni. O primă tranşă de în jur de 34 de miliarde de euro va fi plătită în luna decembrie. Întreaga plată va fi efectuată în trei tranşe în cursul primului trimestru al anului 2013. "Acordul a fost foarte dificil", a recunoscut preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, subliniind că "a fost nevoie de eforturi semnificative de fiecare parte". "Decizia va reduce fără îndoială incertitudinea şi va întări încrederea în Europa şi în Grecia", a salutat şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, plecând de la reuniunea de la Bruxelles. Pentru a reduce datoria Greciei fără a trece printr-o ştergere, miniştrii Eurogrupului au decis un pachet de măsuri. Printre acestea se numără o reducere a ratelor dobânzii la creditele bilaterale deja consimţite Atenei, o extindere de 15 ani a perioadei de rambursare a împrumuturilor acordate Greciei şi o prelungire de 10 ani pentru plata dobânzii. Miniştrii intenţionează de asemenea să retrocedeze ţării cel puţin o parte din câştigurile realizate de băncile centrale naţionale şi BCE cu privire la obligaţiunile greceşti pe care le deţin. Ei au planificat de asemenea o răscumpărare de către Grecia de titluri de datorie, cu condiţia să nu treacă peste un anumit preţ de pe piaţă. Miniştrii de finanţe ai zonei euro s-au întâlnit la Bruxelles începând de la amiază, pentru a treia oară în două săptămâni, cu directorul general al FMI, Christine Lagarde, şi preşedintele BCE, Mario Draghi. Ei au discutat deja prin telefon sâmbătă pentru a încerca să aplaneze diferendele asupra modului de a reduce datoria Greciei, care ar fi ajuns la 144% din PIB în 2020 fără noi măsuri. Un nivel considerat inacceptabil de FMI. Pentru instituţia de la Washington, mijlocul cel mai simplu era de a şterge o parte din datoria deţinută de creditorii publici, după modelul pe care l-au acceptat să-l facă băncile la începutul anului 2012. O soluţie respinsă cu fermitate de BCE şi de unele ţări, în primul rând Germania. Ministrul ei de finanţe, Wolfgang Schäuble, a repetat acest lucru luni, dezminţind indirect informaţii apărute în presa germană potrivit cărora el s-ar arăta deschis la o ştergere parţială a datoriei Greciei. Reprezentanţii zonei euro au evocat de asemenea săptămâna trecută la Paris o ştergere parţială a datoriei Greciei până în 2015, potrivit ziarelor Welt am Sonntag şi Der Spiegel duminică. La Atena, primul ministrul grec Antonis Samaras, care a vorbit la telefon luni cu mai mulţi lideri europeni pentru a găsi o soluţie la reuniunea de luni a Eurogrupului, a salutat imediat acordul. "Totul a mers bine. Toţi grecii împreună, ne-am luptat (pentru această decizie-n.r.)şi mâine începe o nouă zi pentru toţi grecii", a salutat primul ministru. "Pentru zona euro, este un adevărat test asupra credibilităţii noastre, capacităţii noastre de a lua decizii privind problemele cele mai dificile", a estimat la rândul său comisarul european pentru afaceri economice, Olli Rehn.