Economie

Românii, „nişte frustraţi care nu prea au ce căuta în UE”

<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/20/06-schengen_monument.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Continuarea disputei pe tema intrării ţării noastre la spaţiul Schengen a generat un amplu articol în The Economist.</p>

Menţinerea refuzului Olandei de a accepta ca România să fie inclusă în rândul ţărilor membre ale zonei Schengen a fost analizată în ediţia de sâmbătă a publicaţiei britanice. Potrivit periodicului, ţara noastră are şanse ca în septembrie să deschidă graniţele către ţările membre Schengen, însă toată situaţia creată de întârzierea aderării constituie un semnal de alarmă pentru includerea României în temuta „zonă gri”, între Rusia şi Vest, de fapt, o ignorare din ambele părţi.

„La sfârşitul anilor ’90, când a devenit evident că ţările ex-comuniste se dezvoltă cu viteze diferite, câţiva oficiali români spuneau că se tem că ţara va fi lăsată într-o zonă geopolitică gri, între Rusia şi Vest. Aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană a făcut ca aceste griji să fie lăsate de-o parte. Acum se reaprind. Văzută din perspectiva României şi a Bulgariei, situaţia este încă pozitivă: o privire aruncată la săracia Moldovaei serveşte ca reminder a cum poate fi viaţa în afara uniunii. Dar, după cum o arată disputa pentru Schengen, partea mai bogată a Europei vede, din ce în ce mai mult, altfel lucrurile”, se precizează în The Economist.

Luaţi peste picior încă din debutul articolului

Publicaţia prezintă în antiteză, cu puternic umor negru încercările disperate ale ţării de a îndeplinii cerinţele de aderare şi indiferenţa olandeză. „În ultimele milenii Portul din Constanţa s-a confruntat cu mulţi invadatori. Dar, romanii, avarii şi otomanii nu au trebuit să lupte cu «Ştefan cel Mare», un vas echipat cu element radiolocator panoramic de supraveghere, camere  termale şi un tun cu bătaie lungă. Pe punte, Cătălin Paraschiv, căpitanul voios, îşi arată cu mândrie echipajul în timp ce gheaţa de pe mare se topeşte. Nava Ştefan cel Mare a fost construită cu fonduri europene pentru a ajuta România să îndeplinească cerinţele pentru spaţiul Schengen, paşaportul Uniunii Europene de circulaţie liberă. O parte dintre cei 19 membri ai echipajului au călătorit în Olanda pentru a primi instruire specializată de la Damen, firma olandeză care a gândit prescripţiile tehnice. Dar, guvernul olandez s-a dovedit mai puţin sensibil la ambiţiile de aderarea ale României, precum şi la cele ale Bulgariei, vecina din Sud”, scrie autorul articolului.

The Economist susţine îndârjirea Olandei

Potrivit britanicilor grija «ţării lalelelor» cu privire la destabilizarea spaţiului prin intrarea noastră şi a bulgarilor este întemeiată. „Olandezii, împreună cu restul ţărilor din Uniune au admis că cele două ţări au îndeplinit cerinţele tehnice ale spaţiului Schengen. Dar se tem că maşinăriile sofisticate de apărare a graniţelor sunt de puţin ajutor dacă ofiţerii de frontieră sunt corupţi. Olanda insistă că nu va aviza intrarea cuplului în spaţiul Schengen până nu stârpeşte corupţia. Frustraţii bulgari şi români răspund spunând că guvernul olandez e în asentimentul xenofobilor înflăcăraţi care susţin idea în parlament. Cei mai mulţi observatori se aşteaptă la o înţelegere la sfârşitul acestui an, cel mai probabil în septembrie, înaintea alegerilor parlamentare. Dar, dacă acordul va avea loc, va fi, mai mult, un triumf al nerăbdării, decât a legendarei puteri de transformare a Uniunii Europene”, se arată în materialul The Economist.

Afirmaţiile sunt şi argumentate de către publicaţie. „La peste cinci ani de când Bulgaria şi România au intrat în UE (mult prea devreme, după cum consideră mulţi la Bruxelle), rămân, la ceva distanţă, cele mai sărace membre. Progresul pentru diminuarea corupţiei şi reforma judiciară au fost lente, iar Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al UE, un sistem de monitorizare care ar trebui să fie temporar iniţiat în 2007 este încă activ.”

Vremurile s-au schimbat

Britanicii recunosc că, acum câţiva ani, cele două ţări nu ar fi întâmpinat dificultăţi de intrare în spaţiul Schengen, aducând în faţă criza elenă pentru a susţine declaraţiile. „Unul dintre motivele din cauza căruia aderarea la Schengen s-a dovedit a fi extrem de dificilă pentru cele două ţări este că acestea învaţă reguli de care alte ţări încep să se îndoiască. În anii trecuţi cuplul ar fi intrat în Schengen imediat ce ar fi îndeplinit cerinţele, dar acum starea în centrul UE este de neîncredere maniacă. O altă îngrijorare este că intrarea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen va oferi imigranţilor ilegali din Grecia un  paşaport pentru a traversa spre restul Europei”, se arată în articol.

În imagine: Monumentul Schengen, aflat în localitatea Schengen din Luxembourg