Actualitate

Ce se va schimba la școală în 2012

<p><img src="documente/stories/12_decembrie/25_ziua/07-scoala.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />În opinia ministerului, schimbările sunt binevenite; elevii, părinţii şi sindicaliştii sunt împotriva lor. Vezi care sunt acestea!</p>

Introducerea clasei pregătitoare, săptămâna „Şcoala, altfel”, finanţarea de la bugetul de stat a elevilor care învaţă în şcoli private, reintroducerea învăţământului profesional şi renunţarea la titularizare sunt doar câteva dintre prevederile noi care vor intra în vigoare începând cu acest an 2012. În timp ce reprezentanţii Ministerului Educaţiei sunt convinşi că aceste schimbări vor reforma în bine sistemul de învăţământ, cei implicaţi direct în proces, adică cadrele didactice, elevii, părinţii şi sindicaliştii, sunt siguri că aceste modificări vor provoca mai mult haos.

Şcoală de la şase ani

De departe, cea mai controversată schimbare o reprezintă introducerea clasei pregătitoare, astfel că învăţământul devine obligatoriu de la şase ani. Este o măsură a cărei aplicare are încă multe necunoscute – va fi în grădiniţe sau în şcoli? Astfel, copiii născuţi în anul 2005 reprezintă ultima generaţie admisă în învăţământul primar fară să fi făcut clasa pregătitoare. Nu se ştie încă ce fel de activităţi se vor face pe parcursul anului pregătitor, însă educatorii şi învăţătorii vor participa la cursuri de instruire în acest sens.

Conform legii, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de şase ani până la începerea noului an şcolar. Problema este însă spinoasă – şcolile nu au spaţii în care să organizeze aceste cursuri, iar grădiniţele nu au personal adecvat care să predea copiilor la clasa pregătitoare. Părinţii sunt de-a dreptul dezorientaţi. „De la grădiniţă ni s-a spus că ei sunt pregătiţi să reţină copiii încă un an, dar încă nu ştiu dacă au voie. Să mai aşteptăm. Înscrierile la şcoală se fac din luna mai. Dacă până în luna mai nu se ştie ce se va întâmpla şi eu nu îmi înscriu copilul la şcoală, poate să rămână fără locuri.

Săptămâna 2-6 aprilie, de dinaintea vacanţei de primăvară, se desfăşoară sub numele „Şcoala, altfel”. În această perioadă, se desfăşoară activităţi de educaţie non-formală, au loc competiţii sportive, activităţi de voluntariat. Tot în această perioadă sunt organizate şi olimpiadele, etapele naţionale.

Gimnaziul până în clasa a IX-a, inclusiv

O altă schimbare vizează elevii care au început clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012: aceştia vor sta în gimnaziu cinci ani, inclusiv în clasa a IX-a. La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor, la şase probe, una fiind specifică minorităţilor naţionale.

Elevii care au intrat în clasa a V-a în septembrie 2011 sunt vizaţi şi de o altă modificare: începând cu generaţia lor, admiterea la liceu se va desfăşura la nivelul unităţii de învăţământ pentru care optează.

Cea de-a patra modificare are în vedere finanţarea. Astfel, şcolile private vor primi bani de la buget, la fel ca cele de stat. Concret, statul va plăti costul standard per elev (între 2.000 şi 3.000 de lei pe an) şi şcolilor private.

Începând cu anul şcolar 2012-2013, liceele în care au promovat Bacalaureatul mai puţin de 15% dintre elevi vor avea mai puţine clase. Excepţie fac, conform metodologiei, unităţile de învăţământ de nivel liceal unice la nivel de localitate, precum şi cele care au câte o clasă a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a.

Fără examen de titularizare

O altă schimbare majoră care bulversează sistemul de învăţământ şi supără cadrele didactice cu experienţă de ani de zile în domeniu este faptul că va dispărea examenul de titularizare.

Anul 2011 a fost ultimul în care Ministerul Educaţiei a organizat concursuri de titularizare sau de suplinire. Conform noii legi a Educaţiei, din 2012 angajările se fac direct în şcoli, pe bază de examen şi interviu. Profesorii angajaţi vor semna contracte pe perioadă determinată, până la obţinerea definitivatului. Cei care au definitivatul sunt angajaţi de şcoli pe perioadă nedeterminată.

O altă noutate este aceea că profesorul debutant va avea, timp de un an, un mentor care îi va îndruma activitatea. Relaţia dintre şcoală şi profesor va semăna cu cea angajator -angajat, fără să mai fie intermediată de inspectoratele școlare. În cazul în care o şcoală îşi restrânge activitatea, inspectoratele nu mai sunt obligate să asigure un nou loc de muncă profesorilor care au rămas fără post. Aceştia vor consulta baza de date a Inspectoratului Şcolar şi se vor înscrie la concurs în şcolile care au locuri libere.

„Păi unde s-a văzut o tâmpenie mai mare ca asta? Nu ajunge că în 2011, la examenul de titularizare, au fost cadre didactice care nu au luat nici măcar 5? Au fost note de 3 şi chiar de 2. Dacă acesta nu se va mai organiza sun supravegherea inspectoratelor, fiecare director de şcoală poate angaja exact pe cine vrea, că doar interviul se va da în şcoală. Aşa că îşi poate angaja rudele, cunoştinţele şi tot aşa, chit că va fi vorba de persoane care habar nu au ce înseamnă să predai în şcoală. E inadmisibil. Să predai înseamnă o responsabilitate enormă, modelezi un copi. Noi am trecut printr-o grămadă de examene ca să fim titulari pe post şi acum vin toţi incompetenţii să se facă profesori. E bătaie de joc”, a declarat indignată Maria G. O, profesoară de limba şi literatura română de peste 20 de ani la un liceu de renume din Cluj.

Revin imnul naţional şi şcoala profesională

Senatul a adoptat cu puţin timp în urmă o propunere de modificare a Legii 75/1994, prin care intonarea imnului naţional devine obligatorie în toate sălile de clasă din ciclurile gimnazial şi primar. Imnul se va intona în fiecare zi de luni, fiind obligatorii primele patru strofe.

„Staţi să înţeleg ceva! Adică copilul meu a trecut prin şcoală ca prin pădure, mai mult de jumătate din elevi nu şi-au luat anul trecut bacalaureatul şi aştia, în loc să îi înveţe ceva, îi pun să cânte imnul naţional. Eu nu mai înţeleg nimic”, spune Ioan Ghirea, un părinte clujean.

Învăţământul profesional va fi reintrodus şi el din 2012, iar în şcolile de acest tip se va face multă practică şi puţină teorie. Cel puţin asta susţin oficialii ministerului, dar şi aici sunt contraţi de cadrele didactice, care spun că nu există nici spaţii şi nici material didactic pentru aşa ceva.

Lucia Cojocaru, lider al FSLI Cluj, spune că toate aceste schimbări provoacă incertitudine. „În general, în societate e bine venită. Orice schimbare în bine... dar nu în învăţământ, unde avem nevoie de continuitate şi coerenţă. Aceste schimbări provoacă incertitudine şi nesiguranţă atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, ei sunt cei mai importanţi, şi pentru părinţi”, a declarat Lucia Cojocaru.