monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Lucrările la Biserica Sfântul Mihail, în linie dreaptă. A început demontarea schelelor de pe una dintre fațadele clădirii

Firma care se ocupă de renovarea Bisericii Sfântul Mihail din Piața Unirii a anunțat că a început demontarea schelelor de pe fațada vestică a clădirii.

Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj, un simbol al oraşului şi a două că mărime din România, este în reabilitare pe fonduri europene. Contructorul KÉSZ România a început demolarea schelelor de pe fațada vestică a bisericii.


Firma de construcții care se ocupă de renovarea Bisericii Sfântul Mihai din Piața Unirii anunța în urmă cu câteva săptămâni că nu găsește meșteri care să se priceapă să lucreze cu piatră. Se pare însă că problema a fost rezolvată, iar lucrările continuă.

Biserica romano-catolică a obţinut de la Uniunea Europeană un sprijin de 18 milioane de lei pentru renovarea clădirii-monument, ale cărei costuri totale se ridică la 22 de milioane de lei, potrivit portalului maghiar de ştiri maszol.ro.

Contractul de finanţare a fost semnat de protopopul Sándor Kovács, în octombrie 2017, cu două luni înainte de moartea sa.

Biserica, închisă pentru 3 ani

Redeschiderea pentru public a bisericii renovate este planificată să aibă loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, se doreşte ca o dată pe lună să se asigure posibilitatea ca cei interesaţi să poată efectua vizite de lucru la biserica menţionată.

Cele mai mari intervenţii vor fi restaurarea structurii acoperişului bisericii, reorganizarea ţiglelor şi curăţarea pereţilor de piatră. În acelaşi timp, biserica va fi dotată cu un sistem de iluminare şi o reţea electrică modernă, precum şi cu un sistem de încălzire, iar turnul urmează să fie deschis în mod permanent pentru vizitatori. Aici vor fi expuse câteva dintre altarele în stil baroc, înlăturate din biserică în 1951.

Construcţia de lungă durată a bisericii gotice a început în a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi s-a încheiat în prima jumătate a secolului al XV-lea. Actualul turn, în stil neogotic, a fost construit între 1837 şi 1859. În timpul ultimei intervenţii majore, cea din 1951, bolta barocă deteriorată a sanctuarului a fost demolată, fiind reconstruită bolta gotică originală din beton armat. Tot atunci au fost restaurate şi acele picturi, care sunt vizibile şi astăzi pe pereţii bisericii.

Istoria bisericii

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală și se numără printre monumentele emblematice ale orașului. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010.

Biserica Sf. Mihail din este unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.

Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act eliberat la 19 august 1316 o serie de privilegii și libertăți Clujului, printre care era și dreptul orașului de a-și alege liber preotul și parohul. Această libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale.

Biserica a fost înălțată pe un teren care servise drept cimitir și unde existase o capelă dedicată Sf. Iacob.

Au fost proiectate două turnuri pentru fațada principală, dar nu a fost ridicat decât cel de nord-vest între 1511-1543. În 1697 turnul a fost distrus ca urmare a unui incendiu și reconstruit în stil baroc în 1744. Acesta a trebuit demolat însă în 1763, după ce un cutremur îl deteriorase foarte mult, aflându-se în pericol de prăbușire. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic, de pe fațada de nord, fiind terminat în 1860. Turnul a rămas și astăzi ca cel mai înalt turn de biserică din România.

În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel, în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din 1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei.

De-a lungul vremii, edificiul a fost martor la diverse momente importante: aici a fost botezat Matia Corvin, regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. Aici au fost investiți principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.