monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Clujul, MAI POLUAT decât Bucureștiul? Ce spune un deputat clujean

În contextul discuțiilor din spațiul public din ultimul timp privind calitatea aerului, un deputat clujean spune că, în unele zone, Clujul depășește capitala la poluare.

Emanuel Ungureanu, deputat USR de Cluj, susține că, la orele de vârf, între Mănăștur și intrarea pe Autostrada Transilvania (Gilău), gradul de poluare îl depășește pe cel înregistrat pe DN1 București - Ploiești.

"În mod clar, Clujul este un oraș poluat, pe anumite zone, mai mult decât Bucureștiul. Pornind de pe Calea Mănăștur și până la pod, la ieșirea de pe autostradă avem indici, măsurați de Mediu mai bine de doi ani, mai negativi decât poluarea de pe DN1 București-Ploiești. Nu trebuie să avem niciun dubiu că după ora 5, avem coloană care pleacă din Mărăști și se termină la intrarea pe autostradă. Nu exist dubiu că din cauza aglomerației avem noxe extraordinar de multe", a declarat Emanuel Ungureanu, într-o conferință de presă.

Deputatul, vicepreședinte al Comisiei de Sănătate din Parlament, spune că va publica date privind problemele respiratorii ale clujenilor, provocate de praful și poluarea excesivă.

"În ceea ce privește praful, dacă ieșiți afară, dacă puneți o mașină în orice zonă a Clujului, după o zi, este plină de praf. Orașul este plin de praf. Din când în când, apare câte o mașină cu măturică la bordură care împrăștie praful. Cantitatea de praf este extraordinar de mare și în curând voi veni cu datele pe zona de astm și de afectare ulmonare a clujenilor din cauza prafului", a mai arătat Ungureanu.

Printre soluțiile propuse de parlamentarul USR pentru diminuarea poluării se numără extinderea liniei de troleibuz în Florești, realizarea trenului metropolitan și prelungirea pistei de biciclete de pe malul Someșului, până în Florești.

Mai mult, pentru conturarea unei situații mai clare în ceea ce privește polarea din oraș, USR Cluj-Napoca a montat deja 5 senzori de măsurare a prafului din aer în cartierele clujene, urmând ca proiectul să se extindă și în alte puncte din oraș.

"În ultimele luni am căutat voluntari și am găsit sprijin în societatea civilă pentru a instala câțiva senzori pentru măsurarea calității aerului. În prezent, suntem în procesul de implementare a proiectului, avem cinci senzori care măsoară nivelul prafului din oraș, care s-au instalat în ultima lună, urmează să instalăm încă trei și avem unul în Apahida. Trebuie să fim conștienți că praful este problemă reală în Cluj-Napoca, iar rolul nostru este să eliminăm incertitudinile și să oferim această rețea paralelă de măsurare a calității aerului. Dispozitivele sunt instalate la geamurile voluntarior, în diferite cartiere. Nu credem în datele publicate de autorități, câteodată dispar datele și nu sunt prezentate la nivel european, demulte ori. E bine să avem o măsură paralelă, tocmai pentru a putea să verificăm ce date ne prezintă autoritățile. Odată ce vem o paletă mai largă de informații, putem să mergem la autorități și să le spunem că avem două seturi paralele care măsoară diferit", a spus Geroge Trif, președintele organiazției USR Cluj-Napoca.

Clujul, cel mai poluat oraș?

În Cluj-Napoca, în luna decembrie 2019 s-a înregistrat o concentraţie a particulelor periculoase din aer de 1.664 µg/m3 (microgram pe metru cub) într-o oră.

Potrivit celor de la The New York Times această valoare este una extremă şi a fost înregistrată în ziua din 2019 în care calitatea aerului a fost cea mai scăzută.

Prin comparaţie, orașul New Delhi din India (populație de 25 de milioane de locuitori), situat ani la rând în topul orașelor poluate în lume, a înregistrat 951 µg/m3. Totuşi, nivelul de poluare este constant în oraşul din India, pe când în municipiul Cluj-Napoca nivelul poluării extreme este atins în cursul a câtorva zile dintr-un an.

La nivel naţional situaţia nu este una mai bună: București (1.272 µg/m3), Constanța (1.575 µg/m3), Iași (1.146 µg/m3), Brașov (1134 µg/m3).

MĂSURI PENTRU REDUCEREA POLUĂRII

Datorită faptului că traficul este principalul factor poluant, Planul Clujului de calitate a aerului emis pentru perioada 2016-2021 conține o serie de măsuri prin care să se reducă și să se controleze emisiile.

O parte din soluţiile propuse în document depind şi de construirea autostrăzilor şi drumurilor naţionale, proiecte care nu au nicio legătură cu bugetul local, dar condiţionează proiectele locale.

Printre proiectele propuse şi care trebuie făcute de administraţia publică locală se află construirea centurii de sud între Mănăștur (Bucium) și Someșeni (Selgros).

Potrivit documentului, după realizarea centurii de sud, trebuie să urmeze  construcția drumului adiacent căii ferate în partea de vest, începând cu pasajul denivelat CF din zona Tetarom I.

Proiectele propuse în Planul de Mobilitate Urbană depind de realizarea unor proiecte cu finanţare naţională : într-o foarte mare măsură de implementarea proiectelor Gilău vest -A3, Selgros – Muncii Centura Baciu şi într-o mică măsură de implementarea proiectelor Gilău vest - A3, Turda - Halmeu, tronson Apahida – Răscruci și Nădășel – Baciu.

De asemenea, crearea de circuite și biciclete pentru a încuraja transportul velociclic este un punct important al proiectului.

Pentru realizarea acestor proiecte ar fi nevoie de aproape 500 de milioane euro.

Groapa de gunoi, un alt factor poluant

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe a declarat, într-o conferință de presă organizată în luna decembrie la vechea groapă de gunoi de la Pata-Rât, că rampa veche nu mai poluează.

„Am dubiile mele! Rampa veche e oricum doar o piesă dintr-un puzzle, pentru că mai sunt rampe temporare care poluează, plus un centru nou care încă nu e deschis și cu soluții care pot conduce la poluarea clujenilor”, a precizat deputatul independent de Cluj Adrian Dohotaru, într-o postare pe Facebook.