monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Părinţii maghiari din Cluj sunt nevoiți să plătească meditații la română

În şcoli, limba română nu este predată corespunzător, astfel că din ce în ce mai mulţi părinţi clujeni caută modalităţi alternative pentru învăţarea limbii române de către copiii lor, care studiază la şcoli în limba maghiară, scrie în numărul de miercuri al cotidianului maghiar "Krónika".

Potrivit articolului din ziar, în majoritatea cazurilor, predarea limbii române la şcoală are ca rezultat o cunoaştere pasivă a limbii şi nu încurajează copiii să vorbească română în situaţii reale din viaţă. Multora dintre copii li se întâmplă să experimenteze situaţii în care fac o mică greşeală gramaticală, iar din acest motiv se râde de ei; prin urmare, foarte mulţi copii maghiari dezvoltă inhibiţii faţă de limba română şi nu îndrăznesc să vorbească limba oficială a statului.

Unii părinţi au declarat: când erau mici, ei s-au jucat în spatele blocului cu alţii copii, printre care şi mulţi copii români, astfel că au folosit în mod instinctiv limba română. Însă şcolarii de astăzi au un program mult mai încărcat, iar părinţii nu mai lasă copiii să se joace pe stradă, astfel că nu prea apar ocazii în care aceştia să se poată juca alături de copii vorbitori de limba română.

Unii dintre părinţii au spus că plătesc meditaţii de limba română, iar alţii caută locuri în care se fac activităţi sportive coordonate de un antrenor care are româna ca limbă maternă. Sunt tot mai răspândite şi cursurile de limbă română, unde copiii sunt învăţaţi să folosească limba română.

În 2016, Şcoala de Limbă "Musafir" din Cluj-Napoca a fost prima care a organizat cursuri de limba română pentru copiii maghiari şi se pare că interesul manifestat pentru acestea este unul imens, a spus Csilla Gyöngyösi, coordonatorul şcolii.

"Foarte mulţi copii maghiari sunt inhibaţi în această privinţă. Nu vor să vorbească limba română, deoarece au avut parte de o experienţă neplăcută în legătură cu asta. De aceea, noi acordăm atenţie acestui aspect, să punem capăt acestei inhibiţii", a explicat. În opinia sa, în majoritatea cazurilor, şcoala pedepseşte lipsa de cunoştinţe şi nu răsplăteşte cunoştinţele, iar pentru a putea vorbi, copiii au nevoie de încurajare.

Şi potrivit directorului de studii al "Bridge Language Study House", Gyöngyvér Pillich-Wright, interesul pentru cursurile de limba română este unul crescut. Acesta a menţionat că există şi solicitări potrivit cărora copiii care studiază la şcoli maghiare şi Cluj-Napoca şi care nu au rezultate bune la limba română, să vină în grup la cursuri.

"Trăim într-un mediu lingvistic românesc şi avem multe cunoştinţe pasive. Nu trebuie să învăţăm limba de la zero, ci trebuie să ne concentrăm pe activarea abilităţilor lingvistice şi pe crearea încrederii în sine. Astfel încât copilul să aibă curajul să intre într-un magazin şi să ceară în limba română o pâine sau să vorbească cu un copil român, la bazin, la înot", a explicat profesorul.