monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Studiul de caz despre Comunitatea de pe rampa din Pata Rât: „Aici e rău, asta-i rău, de apă, de curent”

Centrul de Resurse Juridice a lansat studiul de caz Comunitatea de pe rampa din Pata Rât prin care atrage din nou atenţia asupra unei situaţii inacceptabile.

La Pata Rât, de peste un deceniu, trăiesc mai multe comunităţi, segregate la marginea unuia dintre cele mai dezvoltate oraşe ale României.

„Imaginează-ţi că eşti copil şi trăieşti printre mormane de gunoaie, din care mănânci şi din care te îmbraci. Eşti murdar şi nu ai apă să te speli. Jucăriile tale sunt obiectele aruncate de alţi oameni. Eşti înconjurat de sărăcie, probleme, suferinţă şi mulţi câini. Respiri un aer toxic şi iarna îngheţi de frig. Nu cunoşti altă realitate, nu ştii ce înseamnă să trăieşti într-un sat sau oraş, în condiţii decente, aproape de şcoli, magazine, pieţe, staţii de autobuz. Creşti într-un loc ireal pentru 2019, în cea mai săracă comunitate din Pata Rât, în comunitatea de pe rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca”, avertizează realizatorii studiului.

În opinia acestora, închiderea rampei de gunoi este doar un prim pas pentru oamenii din Pata Rât. Astfel, se impun schimbări majore ale circumstanţelor în care supravieţuiesc pentru a ajunge să trăiască în condiţii care nu le neagă demnitatea şi care nu le încalcă flagrant drepturile.

Câteva dintre recomandările studiului Comunitatea de pe rampă din Pata Rât sunt:

– Consultarea reală a persoanelor din comunitatea Pata Rât cu privire la toate măsurile ce le vizează, în special în ce priveşte relocarea acestora şi accesul la serviciile sociale disponibile, cu informarea adecvată a acestora asupra drepturilor prevăzute de lege.

Orice demersuri de relocare trebuie să aibă în vedere acordarea unor locuinţe care să le ofere condiţii decente de trai, cu respectarea normativelor legale conform Anexei 1 la Legea nr. 114//1996,. De asemenea, trebuie avută în vedere şi accesibilitatea financiară a acestor locuinţe, atât sub aspectul chiriei, cât şi al costului utilităţilor;

– Renunţarea la criteriile abuzive şi discriminatorii privind accesul la locuinţe sociale în municipiul Cluj-Napoca;

– Prioritizarea finanţării construirii/achiziţiei de locuinţe sociale din fonduri publice pentru a acoperi nevoile stringente existente pe raza localităţii în rândul persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, astfel încât finanţarea prin proiecte să fie complementară finanţării publice şi nu invers, cum este cazul în prezent;

– Renunţarea la practica nelegală a refuzării emiterii de cărţi de identitate permanente pentru persoanele ce nu pot prezenta documente ce fac dovada domiciliului – încălcând astfel prevederile legale ce permit realizarea dovezii domiciliului prin declaraţie pe propria-răspundere însoţită de verificări în teren realizate de poliţie.

Problemei locuirii într-un mediu toxic, a segregării rezidenţiale, a lipsei accesului la drepturi şi servicii pentru această comunitate i se adaugă o condamnare a României la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru încălcarea articolele 3 privind interzicerea tratamentelor inumane şi degradante şi 8 privind respectarea vieţii private şi de familie, din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Studiul de caz s-a realizat în cadrul proiectului “Închiderea cercului – vulnerabilitatea locuirii romilor şi interesele din domeniul locuirii”, sprijinit printr-un grant din partea Fundaţiei Open Society Institute în cooperare cu OSIFE, din cadrul Open Society Foundations. Acesta este unul dintr-o serie de cinci studii de caz privind situaţii diverse de vulnerabilitate a locuirii romilor din Cluj Napoca, Alba Iulia, Aiud, Constanţa şi Bucureşti.