monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Primăria Cluj-Napoca, acuzată de rasism? Judecătorii obligă instituția să modifice criteriile de acordare a locuinţelor sociale

Instanţa a anulat două dintre criteriile folosite de Primăria Cluj-Napoca pentru a repartiza locuinţele sociale. „Criteriile erau construite într-un mod clasist şi rasist”, arată Fundaţia Desire, care a demarat procesul.

Cele două criterii anulate de instanţă sunt: cel prin care nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de asistenţă socială ca sursă de venit pentru a plăti chiria subvenţionată şi cel care stabileşte un punctaj diferit în funcţie de educaţia socilitantului, cei cu studii superioare fiind avantajaţi.

„Marcăm o victorie de ordin legal în lupta pentru locuinţe sociale şi împotriva rasismului în Cluj-Napoca. Au căzut două criterii discriminatorii care îngreunau accesul persoanelor precare la locuinţe sociale. Sentinţa de luni, 11 noiembrie, este irevocabilă”, se arată în comunicatul transmis presei de Fundaţia Desire.

Instanţa a „anulat parţial HCL nr.434/16.12.2015 Cluj-Napoca privind modificarea şi completarea Anexelor 1, 2 şi 3 la HCL Cj-N nr.150/2013 cu privire la criteriul de eligibilitate privind accesul la locuinţe sociale prevăzut la pct. I lit. A. 11 în măsura în care, pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de asistenţă socială precum şi criteriul de selecţie prevăzut la pct. IV Studii”.

Fundaţia Desire alături de 81 de persoane care locuiesc pe strada Cantonului şi strada Stephenson au intentat în martie 2017 un proces Primăriei Cluj-Napoca cu privire la criteriile pentru acordarea locuinţelor sociale.

Motivarea acţiunii în instanţă a fost: „Sistemul de criterii de acordare a locuinţelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obţinerea unei locuinţe sociale (faţă de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligaţia de a asigura o locuinţă adecvată) şi totodată încalcă flagrant dispoziţiile Legii nr. 144/1996 privind locuinţele”.

„Comparându-le cu prevederile Legii locuinţei, am atacat foarte multe dintre criteriile de eligibilitate şi de selecţie aplicate în Cluj-Napoca: de la excluderea celor cu venituri fără contract de muncă sau a celor care au ocupat o locuinţă publică fără acte din lipsa unor alternative locative, prin favorizarea celor cu studii universitare în procesul de selecţie, până la modul limitat şi discriminator al luării în considerare a condiţiilor de locuit”, se mai arată în comunicat.

Două criterii anulate

Prin decizia irevocabilă din 11.11.2019, instanţa a dispus anularea punctului I lit. A 11, care prevedea că sunt eligibili următorii: „Solicitanţii care pot face dovada unui venit reglementat prin legislaţia în vigoare, în vederea achitării chiriei lunare şi a cheltuielilor aferente întreţinerii locuinţei, dovedit prin contract de muncă în valabilitate, certificat de angajator, cupon de pensie, convenţii civile, PFA, sau alte asemenea. Pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturile de asistenţă socială”.

De asemenea, a dispus şi anularea punctul IV care prevedea drept criteriu de selecţie pentru acordarea locuinţelor sociale ultima formă de studii absolvite cu diplomă, iar punctajele erau acordate astfel: „a) studii doctorale 45p; b) studii universitare 40p; c) şcoli tehnice, postliceale, şcoli de maiştri, colegii, subingineri 35p; d) studii medii, licee, şcoli profesionale 30p; e) studii generale 20p; f) fără studii, studii primare 5p”.

„Victoria de astăzi întrerupe o practică ilegală şi îndelungată a autorităţilor locale din Cluj-Napoca. Aceste autorităţi au susţinut în mod repetat că nu fac altceva decât să respecte legea. Justiţia a dovedit contrariul. Criteriile împotriva cărora am luptat nu au apărut de pe o zi pe alta, ci sunt rezultatul unor politici constante de îngrădire a dreptului la locuire pentru cele mai precare persoane. Sentinţa obţinută constituie un precedent important pentru contestarea criteriilor injuste din alte oraşe ale ţării. Pentru un Cluj social, pentru un Cluj antirasist!”, concluzionează reprezentaţii Fundaţiei Desire.