monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Boc: Descriu Cluj-Napoca prin patru litere „T”: Talente, Tehnologie, Încredere (trust) și Toleranță

Emil Boc a vorbit într-un interviu despre Cluj-Napoca, despre puterea sa economică, evenimentele organizate, facultăți, cercetare și multe altele.

Domnule Boc, cum ați descrie pe scurt Cluj-Napoca? Ce vreți să afle publicul nostru despre orașul dumneavoastră?

Cluj-Napoca este considerată capitala economică a Transilvaniei, un oraș bogat în istorie și cultură, unde identitatea locală se îmbină armonios cu valorile europene. Cluj-Napoca susține o moștenire academică puternică, care susține o comunitate creativă, dinamică și vibrantă, în care cooperarea este un factor cheie pentru dezvoltarea locală durabilă. O abordare inovatoare asociată cu afinitatea față de IT și tehnologie a transformat orașul nostru într-unul dintre centrele IT și inovație de top din România, unde oameni din întreaga lume dezvoltă o comunitate inteligentă și colaborativă.

Cu peste 1.500 de evenimente culturale și aproape 100 de festivaluri găzduite anual, Cluj-Napoca este orașul cu cea mai mare vitalitate culturală din România, alături de capitală. TIFF, UNTOLD sau Electric Castle sunt festivaluri relevante la scară continentală, care aduc sute de mii de turiști în Inima Transilvaniei.

Dezvoltarea continuă a infrastructurii sportive a transformat orașul într-un centru al sportului, unde oportunitatea de a participa la evenimente sportive de înaltă calitate se contopește cu posibilitatea de a practica sport în complexuri sportive de ultimă generație. Mai multe competiții internaționale desfășurate anual în Sala Polivalentă BTarena, Sports Festival și Baza Sportivă Gheorgheni au adus Cluj-Napoca titlul de Oraș European al Sportului în 2018.

Una dintre prioritățile dumneavoastră este ca municipiul Cluj-Napoca să devină un hub al inovației în Europa Centrală și de Est în cercetare, dezvoltare și IT. Ce include planul dumneavoastră de acțiune pentru atingerea acestui obiectiv?

Ca un hub de inovație și tehnologie, obiectivul pentru Cluj-Napoca este îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, concentrându-ne pe cinci domenii principale: transportul și mobilitatea; implicarea cetățenilor; energie; infrastructură; acces la internet și digitalizare. În prezent, peste 17.000 de persoane lucrează în sectorul IT local, iar orașul găzduiește peste 1.800 de companii IT.

Orașul caută acum să ofere industriei IT un impuls de creativitate pentru a ajuta la consolidarea inovației și dezvoltarea de noi produse, creând Clusterul Transilvania Industries Creative - primul din România - care lucrează în parteneriat cu universitățile locale. Mai mult decât atât, orașul nostru găzduiește alte șapte clustere, în diverse domenii de activitate, care urmăresc să consolideze și să aducă inovația în ecosistemele economice. Scopul nostru este să schimbăm rezultatele companiilor care se concentrează în principal pe externalizarea și optimizarea proceselor de la „fabricat la Cluj” la „inventat la Cluj”.

În viitorul apropiat, mai mult de jumătate din locurile de muncă din prezent vor fi preluate de tehnologie. Ce include planul dumneavoastră de acțiune în această privință, mai multe investiții în abilități și educație adecvate sau altceva?

Descriu Cluj-Napoca prin patru litere „T”: Talente, Tehnologie, Încredere (n.red. Trust, în limba engleză, în original) și Toleranță. Principalul nostru avantaj competitiv este talentul - resursa umană valoroasă care este produsă de universitățile noastre. În contextul celei de-a 4-a revoluții industriale, care va avea loc, cel mai probabil, în jurul inteligenței artificiale și a tehnologiilor precum Internet of Things, Blockchain sau Big Data, trebuie să fim capabili să ne instruim talentele pentru a putea folosi aceste tehnologii pentru a îmbunătăți calitatea vieții comunității. Sarcina noastră, ca municipalitate, este să facilităm învățarea și digitalizarea cetățenilor, pentru ca aceștia să poată face față provocărilor viitorului.

Educația rămâne una dintre prioritățile noastre, fiind cea mai sigură investiție pentru viitorul copiilor noștri. Municipalitatea Cluj-Napoca are o serie de politici care îmbunătățesc procesul educațional. Mai mult decât atât, în fiecare an, 20% din impozitele cetățenilor noștri sunt reinvestite în ecosistemul educațional local. Nu cred că tehnologiile în evoluție ne vor lua locurile de muncă. Tehnologia este de fapt un instrument, care ar trebui să crească calitatea vieții de zi cu zi. Automatizarea lucrărilor plictisitoare și repetitive va face loc altor activități complexe, mai iscusite, care vor fi efectuate de oameni.

Cluj-Napoca face pașii necesari pentru a putea anticipa provocările viitorului, unul dintre ei fiind „Cluj Viitorul Muncii” (n.red. „Cluj Future of Work”, în limba engleză, în original). Orașul nostru este primul din Europa de est care beneficiază de finanțarea UIA (Urban Innovative Action) pentru acest proiect, care își propune să studieze și să testeze posibile soluții pentru locurile de muncă din viitor, în special cele din sectorul cultural și creativ.

Spuneți-ne despre alte acțiuni ale municipalității. Cum le finanțați?

Cluj-Napoca este primul oraș din România care a introdus autobuze electrice în sistemul de transport public. Autobuzele - cumpărate prin fonduri europene și elvețiene de cooperare - alături de troleibuze și tramvaie asigură ca o treime din flota de transport public să fie electrică în acest moment. Obiectivul Primăriei este de a avea o flotă de transport public complet electric până în 2026. Mai mult, municipalitatea acordă prioritate transportului public prin mai multe politici și stimulente precum: benzile de autobuz dedicate, facilitățile pentru elevi, studenți și vârstnici ș.a.

Bugetarea participativă este un proces bazat pe democrația participativă, care își propune să adune idei și inițiative ale comunității și să le implementeze. Este un proces deschis, inclusiv și transparent, care implică în mod direct cetățenii în prioritizarea cheltuielilor de la bugetul local. Proiectul a început ca pilot în 2013, vizând un cartier unic. În 2017, procesul de bugetare participativă a fost extins în întregul oraș și transformat online, devenind primul buget participativ online din România. De atunci, mai multe municipalități din România au folosit-o ca model de bună practică. Bugetarea participativă este finanțată din bugetul local.

Ce părere aveți despre o platformă unificată pentru orașele și cetățenii europeni al cărei scop principal să fie o mai bună informare a cetățenilor europeni despre ce se întâmplă în micile și în marile municipalități ale Uniunii Europene? Primarii, municipalitățile și cetățenii europeni au nevoie de o astfel de platformă interactivă?

În contextul european actual, coeziunea este și va fi o prioritate. O astfel de platformă nu este doar o necesitate, ci un instrument de informare a cetățenilor din diferite regiuni europene despre ce fac și dezvoltă alți cetățeni europeni și orașe. O astfel de platformă este un plus excelent atât pentru administrații, cât și pentru cetățeni.

TheMayor.eu planifică primele premii oficiale „Primarul Europei”. Scopul principal al evenimentului este de a recunoaște activitatea semnificativă a autorităților locale și de a promova și susține strategiile, proiectele și ideile orașelor care pot îmbunătăți viața cetățenilor. Credeți că primarii europeni au nevoie de o astfel de recunoaștere?

Recunoașterea este întotdeauna binevenită, oferă garanții că munca depusă de administrațiile locale este bine primită în comunitate și strategiile lor sunt considerate modele de bune practici internaționale. Totuși, nu cred că este doar activitatea primarilor, ci mai degrabă a tuturor actorilor implicați în dezvoltarea orașului, care trebuie să obțină o recunoaștere.

În Cluj-Napoca, administrația nu are cunoștințe și expertiză cu privire la fiecare provocare cu care se poate confrunta orașul, de aceea universitățile, societatea civilă, sectorul privat și ONG-urile sunt extrem de importante în modul în care este gestionat orașul. Prin urmare, deviza municipalității este „ECO nu EGO”, ceea ce înseamnă că orașul, în ansamblu, ar trebui să funcționeze ca ecosistem, mai degrabă decât ca primarul și alte câteva persoane să ia o decizie într-un mod egocentric.