monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Focar de infecție la câțiva kilometri de centrul Clujului? Sute de câini sunt hrăniți cu carne care putrezește la soare. Au clujenii motive să se teamă pentru sănătatea lor?

Ceea ce trebuia să fie un sanctuar pentru câinii abandonați a ajuns o problemă de sănătate publică pentru locuitorii din zona Dealul Fânațelor. Au făcut sesizări peste sesizări, dar situația încă nu a fost rezolvată.

Până acum doi ani, Radu Țermure era iubit și apreciat de clujeni fiindcă a salvat sute de câini și pisici abandonate. Salvatorul a devenit însă abuzator, după spusele membrilor unor ONG-uri, în momentul în care nu a mai reușit să aibă grijă de animalele pe care le-a salvat. Radu Țermure a declarat pentru Monitorul de Cluj că se află într-o situație problematică, fiindu-i greu să se ocupe de cei peste 800 de câini pe care îi are în grijă.

Risc pentru sănătatea publică?

Problema a devenit una de sănătate publică. Câinii sunt hrăniți cu carne pe care o aduce o firmă și o lasă în incinta unde sunt adăpostite patrupedele. Din cauza temperaturilor ridicate din ultima vreme, această carne a intrat în putrefacție, iar mirosul emanat nu este respirabil. Oamenii care locuiesc în zonă sunt disperați. Miros de moarte se întinde pe kilometri întregi.

„Trăim într-un chin. Miroase foarte tare și noaptea se arde ceva acolo. E un fum gros. Copiii merg la școală, respiră mirosul acesta de mortăciune, de carne stricată. Sunt aici copii, oameni bolnavi. Nu se poate respira. Pe căldura asta stăm cu geamurile închise, fiindcă intră mirosul în casă. Copiilor, când ies dimineața afară, li se face rău și varsă. Nu avem nicio problemă cu câinii, dar vrem ca domnul Țermure să facă ordine. Mirosul merge până la casele particulare. Nu sunt singura care trece prin iadul acesta”, a spus o femeie care locuiește în zonă.

„Mirosul ne intoxică. Nu putem respira”, a spus un copilaș care zi de zi trebuie să învețe, să se joace, să trăiască în acel miros.

„E groaznic mirosul, mai ales dimineața sau seara. Nu putem deschide geamurile din cauza mirosului”, a adăugat un alt copil.

Ce spune Radu Țermure

Radu Țermure a declarat pentru Monitorul de Cluj că are, într-adevăr, probleme, că îi este greu să se ocupe de atât de mulți câini.

„De unde să avem condiții mai bune? Pe ce bani? Oamenii din zonă îmi cer să le iau câinii. Zilele trecute a venit un domn și a adus șapte căței. Dacă nu îi luam ce credeți că făcea cu ei? Îi omora. Nu se merge la sursă, la cetățean în curte, unde să se facă sterilizare, castrare, pentru că abandonul nu este sancționat așa cum legea prevede. Realitatea asta se perpetuează și atunci oamenii caută locuri în care să ajungă animalele. Cei care aduc căței aici nu sunt interesați de calitatea vieții lor. Vor să scape de ei. Principala problemă este subfinanțarea. Luați dumneavoastră un sac de 10 kilograme și să vă uitați la cantitatea recomandată pentru un câine zilnic. Înmulțiți cu 850 sau cu 900 sau cu 1.000, câți am avut la un moment dat, și o să vedeți ce cantitate este necesară zilnic. Și o să vedeți că sumele necesare lunar ca să întreții aceste animale, cu cele mai ordinare granule, care sunt alea de la hypermarketuri, niște ieftinături cu care poți să îți omori liniștit câinii. Suma este undeva la 10.000 de euro pe lună”, a spus Țermure.

El însă nu a dat explicații cu privire la miros și la carnea în putrefacție. „Nu ați văzut un firicel de fum ieșind dintre clădirile astea? Patru zile la rând au ars aici gunoaie. Și eu la rândul meu ard gunoaiele care rezultă. Aduc hrană din diferite surse, hrană umedă, proaspătă, carne. Acei saci nu pot fi reciclați. Sunt plini de sânge, de grăsime. Trebuie să fac ceva cu ei, așa că îi ard”, a spus Țermure.

Cum gestionează autoritățile situația

Reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare Cluj spun că știu de situație, însă legea îi încurcă.

„Este problema câinilor și depozitarea de produse de origine animală, ceva produse de pui, din fotografii. La problema cu câinii, din cauza faptului că legislația nu prevede obligativitatea autorizării sanitar-veterinare la un astfel de număr de câini. Noi am făcut acolo descinderi, dar puține, fiindcă, nefiind autorizat sanitar veterinar, ai prerogative mult mai puține (n.red. Descinderile au avut loc încă din anul 2008)”, a spus Ioan Oleleu, reprezentant DSVSA Cluj.

Un astfel de control a avut loc în luna iulie a anului 2017. Autoritățile Sanitar Veterinare din Cluj și membrii unor asociații de protecție animalelor au descins la adăpostul improvizat al lui Radu Țermure.

Autoritățile Sanitar Veterinare spun că vor lua o decizie privind activitatea acestui adăpost. ”Urmare a evaluării pe care am făcut-o, putem spune că sunt condiții total necorespunzătoare. În regim de urgență este nevoie să se intervină asupra remedierii condițiilor de igienă, de hrană a animalelor din locațiilor respective”, a spus Ioan Oleleu, directorul Direcției Sanitar Veterinare Cluj, imediat după control.

Întrebat la un post de radio local despre această problemă, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, nu a putut să ofere o soluție viabilă.

„O să văd, celelalte autorități ale statului, care sunt competente, să facă încă o dată intervenția și verificările în teren. Poliția Locală, din nefericire, are instrumente limitate de intervenție, dar voi colabora cu celelalte autorități ale statului pentru a putea readuce situația la normal. Este un adăpost privat, noi avem un singur centru pentru câini, administrat de Primărie prin RADP, unde condițiile sunt foarte bune, impecabile. Sunt și momente în care este deschis publicului, au fost adoptați căței. Repet, ține de alte autorități ale statului, nu Primăria autorizează, dar asta nu înseamnă că nu voi colabora cu ele pentru a putea să readucem situația la normal. În privința chestiunilor legate de animale, există structuri abilitate ale statului care trebuie să intervină”, a declarat Emil Boc.

Municipiul Cluj-Napoca este printre puținele orașe din țară unde nu există câini vagabonzi, toți au fost ridicați de pe străzi și duși în adăposturi, publice – cel de la RADP sau private – ale unor ONG-uri, unde au fost vaccinați, sterilizați și oferiți spre adopție.

 Presiuni asupra reporterului Monitorul de Cluj

În urma vizitei mele la adăpostul lui Radu Țermure, am fost sunată pe telefonul redacției și amenințată că voi fi acționată în instanță dacă voi scrie un articol pe tema aceasta. Persoana care m-a sunat, o femeie, a amenințat că voi fi dată în judecată pentru încălcarea proprietății private. Nu era niciun gard și nu am văzut niciun semn pe care să scrie „proprietate privată”. De asemenea, persoana care m-a sunat, a specificat că dacă aș fi intrat pe proprietatea sa, mi-ar fi dat un glonț în cap sau m-ar fi lovit cu toporul. Dar, merită subliniat că persoana care m-a sunat a spus că lucrează la un penitenciar, afirmație al cărui mesaj este evident: încercarea de a mă intimida, de a pune presiune asupra mea să nu scriu articolul.

„Colega noastră Bianca Tămaș a acționat foarte corect din punct de vedere jurnalistic, urmărind un subiect de interes public major și a solicitat punctul de vedere al domnului Radu Țermure. Articolul a pornit de la sesizări ale unor locuitori ai Clujului, îngrijorați de ceea ce se întâmplă la adăpostul administrat de Radu Țermure. Ceea ce se întâmplă acolo trebuie să lămurească autoritățile. Rolul presei fiind acela de a semnala orice eveniment sau acțiune care ar putea avea efecte asupra comuntății și asupra sănătății publice”, a spus Paul Niculescu, director Monitorul de Cluj.

 Poziția APPC

„Consider că demersul Biancăi Tămaș a fost corect și este regretabil că a fost amenințată pentru că și-a exercitat meseria. A mers acolo în interes public, să verifice niște probleme care i-au fost sesizate. E justificat să scrie articolul, în ciuda amenințărilor aduse”, a declarat Remus Florescu, președintele APPC Cluj.