monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Gârbovan anunţă 12 obiective la Ministerul Justiției pentru sporirea eficienţei justiţiei şi întărirea independenţei

Printre cele 12 obiective propuse de judecătorul Dana Gîrbovan, nominalizată de PSD ca ministru al Justiției, se numără măsuri împotriva criminalităţii organizate şi, în special, împotriva traficului de persoane.

Dana Gîrbovan precizează, duminică, pe Facebook, că atunci când a primit propunerea de a ocupa funcţia de ministru al Justiţiei avea deja în minte o serie de soluţii la problemele sistemului judiciar.


"Am acceptat propunerea pentru că poziţia de ministru conferă capacitatea de a şi implementa soluţii pentru a îmbunătăţi actul de justiţie, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este şi motivul pentru care mi-am condiţionat acceptul de asigurarea unei depline independente în exercitarea mandatului. Mi-am asumat sarcina unui ministru tehnocrat, deschis propunerilor şi colaborării cu toţi factorii decizionali şi societatea civilă în scopul îmbunătăţirii justiţiei", transmite Dana Gîrbovan.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România susţine că este momentul ca societatea românească să depăşească viziunea reductivă asupra justiţiei, opţiunile extrem de politizate şi polarizate, pentru a face loc unei abordări constructive şi pragmatice asupra justiţiei.

Dana Gîrbovan prezintă o "situaţie cantitativă" a justiţiei în acest moment, conform raportului privind starea justiţiei pe 2018, precizând că pe rolul instanţelor în 2018 au fost 2.946.106 dosare.

Încărcătura medie de dosare pe judecători la nivelul instanţelor în 2018 stă în felul următor, potrivit acesteia:

- ÎCCJ - 1.152 cauze pe judecător;
- curţi de apel – 586 cauze pe judecător;
- tribunale – 655 cauze pe judecător;
- judecătorii – 1.129 cauze pe judecător [judecătoria Bîrlad a avut o încărcătură de 2.002 dosare pe judecător; judecătoria Oltenia 1.957 dosare pe judecător etc].

În privinţa parchetelor, datele arată că, în 2018, au fost înregistrate 3.324.601 lucrări, din care 1.753.540 de dosare penale. Dintre dosarele penale, 92% au fost înregistrate la parchetele de pe lângă judecătorii.

Încărcătura medie de dosare penale pe procuror în funcţie de nivelul parchetului în 2018 este următoarea:

- PÎCCJ – 19 dosare pe procuror (56 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- DNA – 56 dosare pe procuror (84 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- DIICOT – 101 dosare pe procuror (107 de dosare încărcătură raportat la procurorii care au lucrat efectiv dosare);
- curţi de apel – 56 dosare pe procuror;
- tribunale – 151 dosare pe procuror;
- judecătorii – 1.568 dosare pe procuror.

"Datele arată că instanţele şi parchetele din primul grad sunt cele mai încărcate şi că, în continuare, există diferenţe foarte mari pe volumul de activitate gestionat de judecătorii/procurorii de la acelaşi grad de jurisdicţie. În spatele fiecărui dosar din instanţa şi cauza penală de la parchet sunt destine care-şi caută dreptatea. În spatele numerelor de judecători şi procurori sunt oameni care sunt chemaţi să înfăptuiască justiţia sau să participe la această, iar statul trebuie să le pună la dispoziţie toate resursele necesare să-şi poată îndeplini obligaţiile constituţionale. De ani de zile, atunci când s-a vorbit despre justiţie, societatea s-a concentrat pe partea spectaculoasă a unor cazuri penale de notorietate, ignorându-se însă milioanele de cauze din instanţe şi parchete care pe stau pe umerii câtorva mii de judecători şi procurori. De aceea, principalele soluţii pe care le am în vedere privesc atât nevoile şi aşteptările cetăţenilor, cât şi ale judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi grefierilor, dar şi ale mediului de afaceri", potrivit sursei citate.

Obiectivele vizate, transmite Gîrbovan, au ca scop protecţia, promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a accesului facil şi eficient al cetăţeanului la justiţie, precum şi asigurarea şi garantarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor.