monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Paradisul romantic aflat la nici două ore de Cluj: Cetatea Câlnic

Nu departe de Sebeş, pe drumul ce leagă Clujul de Sibiu, apare un indicator către Câlnic, un sat pierdut printre dealuri, dar special mai ales datorită cetăţii pe care o adăposteşte. Aceasta, ce poartă numele satului în care se află, a intrat în urmă cu 20 de ani pe lista monumentelor UNESCO şi, de atunci, a înflorit, deşi rămâne încă prea puţin cunoscută pentru turiştii români.

Cetatea Câlnic a fost reconstruită recent și este impresionantă

Din Cluj până în Câlnic sunt 125 de kilometri, iar din Sibiu până în sat sunt cam 55.  De la drumul principal, din localitate, până la intrare mai sunt de făcut, pe jos, câteva sute de metri. Spre deosebire de multe alte cetăţi din Transilvania, aceasta nu se află pe un deal, aşa că e destul de uşor de vizitat.

Biletul de intrare costă 10 lei, iar pentru fotografiere a fost stabilită o taxă de 10 lei.

Cetatea, rece şi impunătoare în exterior, e absolut fermecătoare în interior şi cucereşte prin ordine, curăţenie şi multele flori ce o împodobesc vara.

Intrarea se face printr-un coridor fortificat, o barbacană, iar în curte, în interiorul  celor două rânduri de ziduri se află o capelă, un turn-locuinţă (donjonul), în care acum funcţionează un muzeu, şi o fântână înconjurată de flori.

Lângă intrare se află nişte scări care duc către unul dintre turnurile cetăţii. Acesta adăposteşte un clopot şi oferă o privelişte superbă asupra locului.

În pivniţa donjonului din mijlocul curţii se află câteva butoaie imense de vin, care amintesc de faptul că una dintre principalele ocupaţii ale locuitorilor din zonă a fost viticultura, iar la etaj, unde se poate ajunge pe scările din spatele edificiului , se poate admira o colecţie de obiecte, un adevărat muzeu, cu obiecte din lumea vechiului sat.Cel de-al doilea turn de apărare din cetate nu poate fi vizitat, dar este deschisă, în schimb, capela din incintă.

Numele cetăţii şi al satului provine din slavul kalinik – lutos, lut şi a fost folosit la început de români şi unguri, pentru a fi preluat apoi de saşi şi de prima familie săsească ce a stăpânit locul, familia Kelling. Membrii acesteia, greavii de Câlnic, au devenit în timp adevăraţi conducători ai zonei, iar unul dintre ei, Chyl de Câlni a construit donjonul, la mijlocul secolului al XIII-lea. Chyl a cumpărat, apoi, Blajul, iar urmaşii lui au cumpărat satul Cut şi Vinegardul.

În  1388 a murit greavul Ioan, ultimul moştenitor pe linie bărbătească a familiei conducătoare, iar cetatea a ajuns în stăpânirea greavilor de Vinegard. În 1430, aceştia au vândut-o comunităţii săseşti, care,în secolul al XVI-lea au consolidat-o pentru a face faţă atacurilor cu arme de foc, abia apărute şi au refăcut zidurile, pentru a amenaja între acestea cămări de provizii.

În 1599 cetatea a fost jefuită de armatele lui Mihai Viteazu.

Refăcută de mai multe ori, în istorie, cetatea de la Câlnic a ajuns în 2019 un centru cultural cochet şi o minunată destinaţie pentru excursii de o zi, un mic paradis frumos ce aşteaptă să fie descoperit şi re-descoperit de fiecare dată.