monitorulcj.ro Menu

Actualitate

OPINIE. Din macheta de bronz a Clujului lipsesc 30 de fabrici clujene

Citeam în presa clujeană despre macheta din bronz a Centrului istoric depusă în km zero al Clujului...

Felicit cluburile Rotary pentru inițiativă și mă bucur că putem să vedem istoria de sus dintr-o perspectivă creativă. Ceea ce nu vedem, din păcate, este cum a dispărut istoria industriei de manufactură din Cluj-Napoca. Peste 30 de fabrici, unele mai vechi de 100 de ani, au fost închise în ultimii 20 ani, lăsând pe drumuri sute de mii de clujeni, mulți dintre ei obligați astfel să plece din țară.

Trebuiau toate închise? Nu există răspuns la întrebarea asta, sau răspunsul poate fi dat altfel: astăzi 80% din consumul României (deci și al Clujului) vine din import. De multe ori îmi spun cu tristețe că am închis în România (deci și în Cluj) o cultură a manufacturii, odată cu închiderea a 7.000 de fabrici și cu demonizarea de tip „Dorel” a meseriașului român.

Mai există puține situri de manufactură – termenul revoluției industriale 2.0 pentru „fabrică” – cu punct de plecare din Cluj-Napoca, „ultimii mohicani” cum le spunea cineva, Remarul, Cemacon, Farmec, Terapia. Iar dacă cineva ar face calculul ar vedea că plătesc mai multe taxe și impozite decât plătesc însumat top 10 companii de IT și top 10 companii de construcții din Cluj.

Este evident și de înțeles apetitul orașului nostru de a se dezvolta pe industrii creative, pe tehnologia informației, pe servicii, pe construcții noi, mai multe și mai înalte. Să nu uităm însă că istoria ne arată că este necesar ca fiecare oraș mare să își preserve tradiția și cultura în industria de manufactură, care este ramura cu cea mai mare valoare adăugată.

Așa că, dacă am face din bronz o machetă a întregului Cluj, am vedea că lipsesc din ea 30 de fabrici închise despre care nu știm dacă trebuiau închise; însă știm că cele care mai există nu trebuie presate să se închidă la rândul lor prin politici, prioritizări și interese eronate.

Cel mai cu tâlc banc ardelenesc rămâne cel cu Ion și Gheorghe care fug după tren și-l pierd în cele din urmă: „No, vezi, măi Ioane, ce înseamnă să n-ai lucrul tău?”

opinie semnată de dr. Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj