monitorulcj.ro Menu

Actualitate

În cel mai scump oraş din ţară, Primăria Cluj dă undă verde achiziţionării de apartamente pentru cei de la Pata Rât. Nota de plată: 2 mil. euro

După subvenţionarea chiriei pentru persoanele nevoiaşe, acum municipalitatea clujeană urmează să cumpere apartamente (cu 1,2 şi 3 camere) pe care să le transforme în locuinţe sociale.

Consilierii locali urmează să aprobe declanşarea procedurii de achiziţie de pe piaţa liberă a unor imobile de locuinţe cu destinaţie de locuinţe sociale.

Municipalitatea susţine că a luat această decizie după ce, anual, acordă în medie 15 locuinţe sociale în condiţiile în care numărul de cereri este de aproximativ 400 pe an.

“În strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 la capitolul «Clujul incluziv» se menţionează că un oraş incluziv este un oraş în care ne simţim acasă, în care ne împărtăşim bucuriile şi greutăţile, iar incluziunea socială presupune asumarea responsabilităţii faţă de cei care nu reuşesc să obţină resursele necesare pentru a duce un trai obişnuit. Lipsa resurselor material, locuirea inadecvată sau segregată, nivelul de şcolarizare scăzut, munca fără forme legale, dependenţa de substanţe sau comiterea unor infracţiuni constituie factori ai excluziunii sociale. Pentru a curma acest cerc vicios sunt necesare măsuri de incluziune social integrate care să faciliteze accesul la educaţie, muncă decent, servicii sociale, servicii de sănătate, locuire decentă şi participare în viaţa socială a oraşului. O incluziune reală şi sustenabilă trebuie să aibă în vedere şi măsuri care să faciliteze accesul la o locuinţă adecvată pentru persoanele marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială”, îşi justifică decizia Primăria Cluj-Napoca.

Toate locuinţele sociale din Cluj-Napoca sunt ocupate 100%

Instituţia mai spune că problematica locuirii este una “deosebit de dificilă din cauza fondului mult diminuat de locuinţe aflate în proprietatea municipalităţii”.

“Conform datelor ultimului recensământ al populaţiei (2011), în România erau 8.722.398 locuinţe, din care doar 98.263 erau locuinţe proprietate de stat. Conform acestor date, la nivelul judeţului Cluj exista un stoc de locuinţe convenţionale de 312.886 unităţi, din care doar 2.537 se aflau în proprietatea statului. La nivelul municipiului Cluj-Napoca existau 129.837 locuinţe, din care 98,1% în proprietate privată şi 1,3% în proprietate de stat. În anul 2014, stocul de locuinţe din fondul public în municipiul Cluj-Napoca era de 1.554 unităţi, adică sub 1,5% din totalul de locuinţe din oraş. Stocul a inclus 174 locuinţe construite prin programul ANL, 1.368 locuinţe sociale şi locuinţe din fondul locative de stat, ocupate în proporţie de 100% şi 12 locuinţe de necesitate”, transmite municipalitatea.

Conducerea Primăriei aminteşte că acordă subvenţii pentru chirie persoanelor/familiilor care se află în risc de marginalizare.

“O altă alternativă la numărul redus de locuinţe sociale la nivelul municipiului, raportat la numărul de cereri, este cea a achiziţionării de locuinţe de la persoane fizice şi juridice (apartamente cu 1,2 şi 3 camere), cu destinaţa de locuinţe sociale. În acest fel, prin achiziţionarea de locuinţe disparate, se evită situaţia creării unor blocuri sau cartiere întregi de locuinţe sociale dedicate în exclusivitate grupurilor vulnerabile. Imobilele vor fi achiziţionate cu bani de la bugetul local”, transmite Primăria, fără a preciza câte locuinţe va achiziţiona sau câţi bani va plăti pe aceste apartamente.

Primăria va forma o comisie care se va ocupa de negocierea, stabilirea preţului de achiziţie şi vizitarea imobilelor de locuit, iar membrii comisiei nu au voie să fie soţ/rude cu vreunul din ofertanţi sau să deţină acţiuni la aceştia.

Potrivit municipalităţii, criteriile de ierarhizare se stabilesc prin următoarele: preţul pe metru pătrat construit sau oferta în totalitate şi modalităţile de plată, suprafaţa totală construită şi suprafaţa utilă, amplasarea zonală a imobilului, anul construcţiei, distanţa faţă de un mijloc de transport, utilităţi, finisaje interioare.

“Va fi exclus din procedura de atribuire a contractului de achiziţie orice ofertant care este în stare de faliment sau nu şi-a plătit impozitele şi contribuţiile de asigurări sociale către stat”, transmite Primăria.

Boc: „Nimeni nu doarme sub cerul liber”

Reamintim că la începutul lunii aprilie, zeci de persoane au fost evacuate de pe strada Vlad Țepeș şi au făcut scandal în Consiliul Local solicitând locuințe sociale. Ei spuneau la acea dată că degeaba subvenționează municipalitatea chiria că nu găsesc proprietari dispuși să îi primească.

“Pe partea socială, dincolo de programul de locuințe sociale, pe care îl avem în fiecare an, anul acesta vor fi finalizate locuințele de pe strada Ghimeșului și vor începe altele, am introdus programe care vizează subvenția la chirie, cred că suntem printre puținii din România care aplicăm acest program. Vedem dificultăți în implementare. În primul rând, să știe lumea că dacă apelează la acest program pentru a subvenționa chiria cu până la un maxim de 1.400 de lei, nu este exclus de la programul de locuință socială. În bugetul pentru 2019 vom avea 2 milioane de euro pentru achiziționarea de locuințe sociale, altele decât cele care se construiesc pe fonduri publice. De peste 10 ani, locuințe ANL nu se mai construiesc în oraș. Astăzi, nimeni nu stă sub cerul liber. Toată lumea are acces la un serviciu sanitar, la un acoperiș, la masă, în cele două locații, Prison Fellowship și locația noastră de pe Dragoș Vodă. Cei evacuați beneficiază de un punctaj suplimentar pe lista de locuințe sociale pe 2019”, le-a transmis, la acea dată, primarul Emil Boc celor evacuaţi.

Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară

Potrivit ultimelor date imobiliare, la Cluj-Napoca, locuințele disponibile spre vânzare s-au apreciat luna trecută cu 1,4%, ajungând la 1.590 de euro pe metru pătrat util (față de nivelul de 1.568 de euro pe metru pătrat util valabil la sfârșitul lunii anterioare). Pe ambele segmente de piață analizate au fost resimțite creșteri, însă acestea au fost inegale: apartamentele din blocurile vechi s-au apreciat cu 0,4% (de la 1.587 la 1.593 de euro pe metru pătrat), iar cele din cadrul noilor ansambluri rezidențiale cu 2,5% (de la 1.549 la 1.588 de euro pe metru pătrat).