Actualitate

Clujul cu PR-ul, Oradea cu investițiile

Două dintre orașele cu cea mai mare dezvoltare din România sunt Oradea și Cluj-Napoca. În timp ce pe Someș curge numai lapte și miere, pe Crișul Repede curg proiecte, proiecte de infrastructură.

Oradea și Cluj-Napoca sunt prezentate pe toate canalele de comunicare ca fiind un etalon de dezvoltare și un exemplu pentru multe orașe din România. Atât Ilie Bolojan cât și Emil Boc au înțeles că susținera investițiilor, fie ele românești fie străine, este vitală pentru bunăstarea locuitorilor municipiilor pe care le conduc. Clujul este de departe campionul PR-ului astfel încât, dacă trăiești în afara orașului ai impresia că pe Someș curge numai lapte și miere.

În „Capitala" Transilvaniei sunt înregistrate 27.000 de companii și sunt active opt clustere, care la rândul lor includ 413 companii. Numărul de angajați din industria IT a ajuns anul trecut la peste 20.000, în condițiile în care, în 2011 numărul celor care își desfășurau activitatea în acest domeniu era de doar 6.310 persoane.


În mai toate interviurile susținute de Emil Boc acesta vorbește doar despre dezvoltarea orașului, depre faptul ca orașul este primul în toate domeniile. Edilul omite să spună că marile probleme cu care se confruntă Clujul sunt traficul din ce în ce mai aglomerat, lipsa locuințelor sociale, situația socială de Pata Rât, numărul insuficient de locuri în creșele și grădinițele de stat, lipsa parcărilor.
Recent, într-un interviu acordat într-o mașină aflată în trafic, Emil Boc a explicat de ce e de trăit la  Cluj-Napoca.

“Motorul Clujului este IT-ul, serviciile medicale și oamenii, toate sub cupola mare a univeristăților clujene. Faptul că avem peste zece univeristăți publice și private, cu peste100.000 de studenți, reprezintă cel mai important avantaj competitiv al Clujului care ne dă șansa să avem o forță de muncă bine pregătită aproape în orice domeniu. În materie de inovare suntem cred că singurii din România care avem un consiliu consultativ pentru antreprenoriat inovare și IT. Asta înseamnă că primarul, împreună cu univeristățile clujene și cu mediul de afaceri de profil, se reunesc o dată la trei luni în acest consiliu și văd care sunt problemele fundamentale în privința forței de muncă, a inovării, a resurseolr viitorului, cum universitățile pot să se coreleze mai bine cu piața muncii. Cluj-Napoca este cel mai prietenos oraș din UE cu străinii. Ne dăm toată silința ca turiștii să se simtă ca acasă. Clujul e un loc unic în lume unde pe un kilometru pătrat ai 5 religii la rang de mitropolit. Acesta este un  element unic de a avea o mică Europă la noi acasă. De asemena Grădina Botanică, Parcul Central, Sala Polivalentă, Stadionul, Opera Română, Opera Maghiară… de ce nu un gulaș, de ce nu o varză ala Cluj, de ce nu o pălincă sau o țuică în funcție de gusturi? Să îți facă plăcere să vezi un Untold Festival sau să vezi un meci de Fed Cup al Simonei Halep la Cluj, un oraș vibrat unde sunt peste 2.000 de evenimente culturale în fiecare an. De la TIFF sau Untold ca evenimente majore dar și Jazz in the Park de exemplu și multe multe altele”, a afirmat Emil Boc.


Despre marile proiecte de investiții ce vizează mobilitatea urbană în Cluj-Napoca, cum ar fi proiectul Centurii Metropolitane, primarul vorbește în termeni evazivi și de cele mai multe ori fără a prezenta termene de finalizare. Oradea este campioană la investiții. Ilie Bolojan a anunțat la începutul anului că în oraș vor fi demarate investiții de peste 150 milioane de euro în următorii 2 ani.

Potrivit lui Bolojan, municipalitatea din Oradea îşi propune să îmbunătățească condițiile de trafic, să reducă congestia din traficul rutier, să îmbunătățească modurile nemotorizate,


În cadrul Proiectului de Mobilitate Urbana, Primaria Oradea intenționează să eidifice un pod pietonal peste Crișul Repede și să amenajeze malul stâng al Crișului Repede.

La fel ca în Cluj-Napoca nevoia de parcări în Oradea este imensă. Municipalitatea orădeană a decis derularea mai multor proiecte de construcție de parcări supra și subetajate în zona centrală a orașului. Astfel, până în 2020, în Oradea, vor fi construite 4 parcări cu peste 1.500 de locuri.


La Cluj Napoca administrația locală nu are niciun proiect de edificare a unui parking public în zona centrală. Singurul parking ce va fi construit în viitorul apropiat este unul privat și va fi ridicat pe strada Avram Iancu.

În Oradea, traficul la ieșirea spre Arad nu este fluent motiv pentru care, Bolojan  și-a propus să realizaze patru bretele de circulație. Nu în ultimul rând, cel mai amplu și important proiect de infrastructură din Oradea este sistemul de pasaje subterane din Piața Gojdu. Proiectul, ce va dispune de 5 pasaje subterane, este unul extrem de complex și vizează reorganizarea traficului în zona Pieței Emanuil Gojdu și Parcului 1 Decembrie.


În concluzie putem afirma că în timp ce Oradea investește în mobilitate urbană, Clujul va rămâne doar cu PR-ul.  

 

abonare newsletter