monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Casele memoriale din Cluj: există, dar nu se văd - GALERIE FOTO

Casele memoriale din Cluj, posibile atracții turistice pentru oraș, nu se regăsesc în atenția celor veniți în oraș, nefiind semnalate suficient cât să fie vizibile sau amintite concret la cea mai simplă căutare pe Internet sau în realitate. Acestea sunt ignorate de către autorități, fiind folosite pentru alte scopuri.

Casa Ion Agârbiceanu

Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, profesor la Colegiul Național „George Barițiu” din Cluj-Napoca și un autor de cărți istorice, este o personalitate ce a sesizat acest fenomen.

Nu există interes pentru aceste locuri istorice

Adresele unde anumite nume de mare anvergură și-au dus traiul pentru o perioadă determinată de timp sau unde și-au început existența sunt greșit încadrate în categoria de „case memoriale”, un lucru sesizat de profesor.

„O casă memorială implică relevarea unui istoric al respectivei personalități care a locuit acolo și posibilitatea de a o vizita în cadrul unui orar, oricând dorești, desigur, în afară de zilele care probabil sunt libere, cum sunt la muzee. O casă memorială este un fel de muzeu care ne arată viața, curriculum vitae al respectivului personaj. Nu se poate spune că noi dispunem de case memoriale, cu mici excepții”, a ținut să precizeze istoricul.

Lipsa menționării acestor locuri încărcate de istorie este un mare dezavantaj pentru întreaga țară, ce ar putea profita de pe urma promovării unor astfel de locuri de interes public.

„Din punctul acesta de vedere, este o mare lipsă a vieții culturale clujene, aceste case memoriale. Presupun că nici în țara nu sunt multe. Aceasta arată unele lipsuri din perspectiva culturii noastre și educația tinerei generații. Dacă ne uităm pilonii principali ai culturii, avem mari probleme. Ar fi benefic, într-o vizită făcută în oraș să ai și niște case memoriale de reper”, a subliniat profesorul.

Din cauza dimensiunii impresionante a orașului, fiecare locație se află într-un alt colț. Potențialii turiști se rezumă la a vizita doar centrul, însă fascinanta cultură se întinde și în alte zone, puțin mai depărtate.

„Sunt mărturii ale istoriei Clujului, al istoriei țării și dezvoltă cultura generală a concitadinilor noștri. Hai să o spunem pe aia dreaptă, puținii dintre clujenii de astăzi știu unde se află casele astea”, a mărturisit expertul în istorie din perspectiva sa de clujean.

Atracțiile sunt nenumărate, dar neprețuite corespunzător

Clujul și trecutul său diversificat au dat posibilitatea ca multe nume de referință să se alăture comunității sale, chiar dacă pentru o perioadă definită de timp. O trecere în revistă a tuturor acestor locuri ar începe, desigur, cu Casa Matei Corvin, situată central. Istoria ascunsă de pereți este una extrem de vastă, ce însumează multe perioade din istorie.

„Intrând în proprietatea orașului, actuala casă pe care o vedem noi și pe care o vizitează o sumedenie de turiști, clujeni sau neclujeni a funcționat și ca spital, și drept cazarmă militară, și ca o închisoare de tranzit, a avut mai multe funcționalități”, a spus Bogosavlievici.

Aceleași lucruri se pot spune și despre casa Stefan Bocskai, actuala Universitate Sapienția, aflată chiar vizavi de prima locație amintită. A fost locul nașterii primei tipografii din Cluj, fapt confirmat și de istoricul clujean, dar „a fost și poștă, a fost și o bancă, a avut mai multe funcționalități”.

Casa Emil Isac, de pe strada cu același nume la numărul 23, a adunat personalități înrudite, de la poetul Emil Isac la istoricul Dan Isac. Artefactele deseori se împart, ajungând să fie separate.

„Astăzi obiectele din casă a acestor figuri proeminente ale istoriei Clujului și nu numai, se află la Biblioteca Octavian Goga”, a adăugat profesorul.

Clujul poetului Lucian Blaga

„Cele 2 cămăruțe unde a locuit Lucian Blaga”, situate pe Strada Măcinului, numărul 20 reprezintă un alt loc cu însemnătate culturală. Cu atât mai mult, prezența marelui poet în Cluj se vede pregnant în interiorul Bibliotecii Universitare, care îi și poartă numele. Între primele două etaje întâlnim celebrul „bârlog al lui Faust”. Vladimir Bogslavievici amintește că „acolo avea acea cămăruță unde el a tradus celebra operă a lui Goethe, care este, de fapt, un testament al omenirii”.

Pe lângă Lucian Blaga, în cartierul Andrei Mureșanu, o altă figură proeminentă și-a făcut apariția, „preotul-scriitor”, Ion Agârbiceanu, pe strada cu același nume, la numărul 31. Alături de acesta mai poate fi enumerat și Alexandru Lapedatu, un ilustru diplomat și istoric.

Lista poate continua deoarece multiple personalități puternic înzestrate și-au dedicat o parte din viață acestui oraș.

„Mai este casa David Prodan și mai sunt case, casa doctorului Tănăsescu, a doctorului Coriolan Tătaru. Sunt foarte multe”, a indicat istoricul.

Soluții există

Anumite case nu se află sub tutela statului, ci se bucură de protecția unui proprietar privat, precum casa Ion Agârbiceanu care găzduiește o casă de avocatură. Acest lucru ar trebui sprijinit de autorități astfel încât să existe o comuniune în domeniul promovării culturii.

„Dacă proprietarul ar avea o oarecare conștiință civică, să îi spunem așa, el s-ar putea implica. Bine, el trebuie și sprijinit de autoritățile locale, pentru că trebuie o mare pasiune să facă de la el și să dispună de un oarecare capital. O casă de asta nu o faci fără o oarecare sumă de bani, dacă îi dai funcționalitatea de casă memorială. Sunt tot felul de anexe care trebuie să pună un astfel de obiectiv funcțional și trebuie să aibă și un folos pe măsură”, a explicat profesorul.

„Administrația orașului și nu numai, chiar și universitatea, instituțiile publice ar trebui să militeze pentru crearea unor astfel de case memoriale”.

În opinia profesorului Vladimir Bogosavlievici, trebuie să existe „mai mult accent pe cultură, pe construcție, pe educație” și o depărtare cât mai clară de subiectele perisabile, care nu aduc niciun folos.


Articol scris de Iulia Mureșan, studentă în anul I la secția Jurnalism, în cadrul FSPAC