Actualitate

„Biasini”, localul care a „înviat” lângă cimitir

<p><img src="documente/stories/09_septembrie/12_ziua/07 hotelul biasini rp 01.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Restaurantul ascunde o parte importantă din istoria zbuciumată a Transilvaniei şi este unul dintre puţinele localuri clujene care mai există şi astăzi.</p>

Restaurantul se găseşte în acelaşi imobil, păstrându-şi chiar şi denumirea iniţială.

Puţini dintre cei care trec astăzi pragul restaurantului “Biasini” de pe strada Avram Iancu ştiu că în acelaşi loc au stat poetul Sandor Petofi, istoricul Nicolae Bălcescu sau memorandiştii Dr. Vasile Lucaciu şi Septimiu Albini, conducătorii primul birou de presă din Transilvania, înfiinţat chiar în incinta acestui hotel, cu ocazia Procesului Memorandiştilor.

Hotelul Biasini a fost construit în 1837 de italianul Gaetano Biasini (1790-1847), un milanez ajuns în Cluj ca maestru de scrimă şi care ulterior s-a căsătorit cu o clujeancă, primind astfel titlu de cetăţean al oraşului. Clujenii îi datorează multe acestui italian care a pus bazele unor edificii în sprijinul întăririi puterii şi a mijloacelor de socializare între membrii societăţii burgheze clujene. Italianul a înfiinţat la Cluj prima şcoală de scrimă, în 1834 a înfiinţat serviciul de diligenţe la standarde înalte care uneau Braşovul de Budapesta, precum şi un birou de angajări de slujnice. Totodată el a închiriat mijloace de transport şi a pus bazele primei societăţi de pompe funebre  - mărturie fiind, chiar şi astăzi, ciudata alăturare dintre restaurantul “Biasini”, situat uşă în uşă cu firma de pompe funebre “Coroniţa”.

După ce o vreme a închiriat Hanul “Calul Alb”, situat în Palatul Reduta, actualmente Muzeul Etnografic, de pe strada Memorandumului, italianul Biasini a hotărât să construiască un hotel care să îi aparţină. În anul 1837 a achiziţionat terenul din apropierea Porţii Turda, ocupat până atunci de hanul Szacsvary, si a construit în locul lui hotelul cu restaurant şi cafenea, care se ridica la standardele occidentale ale vremii. La parterul hotelui era şi staţia pentru cursa dintre Budapesta şi Bucureşti, iar până în 1870 tot aici a funcţionat şi oficiul poştal local.

Cine a trecut pe la “Biasini”?

Cafeneaua hotelului a devenit în acea perioadă locul favorit al studenţilor români, care organizau aici întâlniri şi manifestări. Între 24 noiembrie şi 8 decembrie 1846, una din camerele hotelului a fost ocupată de celebrul compozitor şi pianist Franz Liszt, iar între 21 şi 24 octombrie 1847, la hotelul Biasini a poposit Petoffi Sandor cu soţia sa, aflaţi în voiajul de nuntă. La cafeneaua “Biasini”, Nicolae Bălcescu şi Sandor Petofi au avut o serie de discuţii prin care s-a încercat unificarea revoluţiilor de la 1848, discuţii care au eşuat însă datorită unor divergenţe dintre cei doi lideri. Între 17 şi 23 iulie 1849, la hotelul “Biasini” au fost cazaţi conducătorul revoluţiei paşoptiste din Ţara Românească, Nicolae Bălcescu, şi scriitorul şi politicianul Cezar Bolliac.

Primul Birou de presă din Transilvania

Odată cu apropierea termenului celebrului Proces al Memorandiştilor, în luna mai a anului 1894, la iniţiativa lui C. Diaconovich, au fost puse bazele primului birou de presă din Transilvania a cărui menire era de “a servi cu informaţiuni obiective publicul mare şi mai vêrtos diaristicei din străinătate (…) Biroul de presă din partea sa e gata a servi cu informaţiuni detaliate tuturor celor ce doresc sě le aibă şi invită la sine cu toată prietenia pre toţi diariştii stăini ca pe oaspeţi. Biroul de presă are localul la «Hotel Biasini», etajul 1, Nr. 6, 7.”, se arăta în comunicatul de presă transmis la inaugurarea biroului, acum mai bine de un secol.

Pentru instituirea biroului de presa a fost închiriat un întreg etaj al hotelului şi au fost găzduiţi numeroşi jurnalişti români şi străini veniţi în Cluj pentru a transmite desfăşurarea Procesului Memorandiştilor de la faţa locului.

Declinul hotelului

O dată cu inaugurarea hotelului New York (Continental) a început declinul, hotelul fiind lăsat să se degradeze. În timpul primului război mondial, hotelul a devenit însă un local dubios, de moravuri uşoare, căpătând o faimă departe de cea avută la inaugurare. În anul 1913, la parterul hotelului a fost deschis un cabaret. De atunci, clădirea a fost folosită parţial ca bloc de apartamente şi parţial ca depozit.

De la chefuri de studenţi la parastase şi pomene

Restaurantul Biasini a fost redeschis în anul 2007, în locaţia sa originală, dar, dacă acum două secole restaurantul şi cafeneaua hotelului erau unul dintre principalele locuri de distracţie pentru studenţii veniţi să se şcolească la Cluj, astăzi la restaurantul “Biasini” se fac mai mult parastase şi comemorări. “Din păcate, acum restaurantul deserveşte, în general, participanţilor la înmormântări. Mai vin uneori şi turişti care vizitează cimitirul central, în special maghiari, şi mai intră şi la noi la o cafea, dar studenţi, cum veneau pe vremuri, nici vorbă să mai vină. Chiar dacă e universitatea aproape, acum sunt mult mai multe baruri în zonă, iar în plus, alăturarea şi în stânga şi în dreapta cafenelei a două magazine de pompe funebre e cam sinistră şi îi cam sperie pe tineri”, a declarat Alexandru Mureşan, actualul patron al restaurantului “Biasini”.