monitorulcj.ro Menu

Actualitate

„Dinozaurii” lui Iliescu ne aruncă în Orientul „foarte puţin iubitor de democraţie”. Ce răspund clujenii?

România este „o lume a Răsăritului”, un Răsărit „foarte puţin iubitor de democraţie”, este de părere vicepreşedintele Academiei Române Răzvan Theodorescu.

Academicianul a vorbit despre poziţionarea socială şi istorică a ţării noastre. „Noi suntem o lume a Răsăritului. Că e bine, că e rău, aşa ne-a aşezat Dumnezeu şi mentalul nostru este un mental răsăritean”.

În replică, din SUA, profesorul clujean Emil Aluaș îi răspunde: „Aveți perfectă dreptate. Aparținem unei cu totul alte Culturi, Istorii și Valori. Lăsați-ne să ne continuăm drumul în istoria Europei Centrale și de Vest”.

„Răsăritul Europei, din care noi facem parte, (...) Răsăritul acesta este foarte puţin iubitor de democraţie. Este foarte iubitor de autocraţie, spre deosebire de lumea cealaltă, occidentală” (Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române)

Academicianul, fost ministru al Culturii, a subliniat şi influenţele din această parte a continentului. „Mulţi m-au etichetat atunci când am vorbit despre cei doi mai jucători europeni care sunt în afara Uniunii Europene şi de care nu poţi să nu ţii seamă - cei doi jucători de tradiţii imperiale, de tradiţii absolutiste, cei doi jucători care se numesc pe de o parte Rusia lui Putin şi Turcia lui Erdogan”, a adăugat academicianul.

România nu poate fi cuprinsă în zona Europei Centrale

„N-avem ce căuta în Europa Centrală, în Europa lui Kafka, a lui Musil, a lui Brod, a lui Zweig, a lui Kundera. Aia este o altă lume, este lumea austrocraţiei, o lume de alte tradiţii, cu care noi nu avem nimic, lumea protestantă şi lumea catolică, extrem de respectabile, dătătoare de măsură pentru Europa Occidentală şi pentru periferia ei creatoare, care este Europa Centrală”, a spus Răzvan Theodoreascu.

În opinia lui, perspectivele ţării noastre sunt legate de Europa Orientală. „Trebuie să ne gândim puţin cum ne gestionăm viitorul. Viitorul nostru nu poate fi altul decât al locului unde ne aflăm, în Europa de Sud-Est, în Europa Orientală, în relaţii excelente cu cealaltă Europă, cu care, întâmplător, instituţional, ne învecinăm. Şi e bine că ne învecinăm, într-un fel”, a spus Theodorescu.

Două Europe, uneori în pragul războiului

Preşedintele Asociaţiei Ambasadorilor şi Diplomaţilor de carieră din România, Ion M. Anghel, a vorbit despre momentul în care a apărut discuţia despre „două Europe” distincte: „Cea mai tranşantă despărţire a Europei sau forme tranşante existente în Europa au fost cele care s-au croit după 1944-1945. (...)

Din acea clipă au existat două părţi foarte diferite şi într-o mare contradicţie (...) două Europe în competiţie, cu momente uneori în pragul războiului”.

Dezbaterea „Între unitate şi contradicţie: cele două Europe” a avut loc joi, 21 februarie 2019, la Fundaţia Europeană „Titulescu”, și a fost moderată de preşedintele fundaţiei, Adrian Năstase.

„Lăsați-ne să ne continuăm drumul în istoria Europei Centrale și de Vest”

Profesorul Emil Aluaș, președintele Fundației „Pro West”, i-a răspuns lui Răzvan Theodorescu.

„Stimate domnule academician, aveți perfectă dreptate. Aparținem unei cu totul alte Culturi, Istorii și Valori. Lăsati-ne să ne continuăm drumul nostru în istoria Europei Centrale și de Vest”, i-a scris Emil Aluaș.

Profesorul Emil Aluaș, președintele Fundației „Pro West”, este clujean, cetăţean român şi american, dirijor şi profesor, cu o impresionantă experienţă profesională, academică, politică şi de afaceri, în Europa şi Statele Unite. A fost dirijor şi profesor la universităţile Indiana–Bloomington, Minnesota-Minneapolis, Nebraska-Lincoln, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, Director/Dirijor al Filarmonicii de Stat din Satu-Mare, dirijor invitat la filarmonicile din România, MAV Ungaria, Bayreuth (Germania).

Bazarul „Interesului Național” de la Porțile Orientului

Despre atmosfera „Orientală” ce caracterizează România secolului XXI scrie și Andrei Pleșu.

„(...) «tranziția» românească post-decembristă n-a reușit decît să transforme penitenciarul dictaturii într-un bazar al bunului-plac (...). Ceea ce sare în ochi, mai ales dacă privești spre «vîrf», este o aglomerație de personaje mediocre și hrăpărețe, care au luat țara în stăpînire cu o îndrăzneală iresponsabilă (...). Fură ca-n transă și ca-n codru. Cînd sînt prinși, se simt victime «politice» (adică, mă-nțelegi, «colegi» cu de-alde Iuliu Maniu sau Petre Țuțea), sau se îmbolnăvesc subit, de toate bolile pămîntului (...) Instituțiile ajunse pe mîna unor astfel de inși se smintesc și ele pînă la avarie. Oamenii legii încalcă legea, (…) parlamentarii (adică «legiuitorii») sabotează aplicarea legilor și inventează legi pentru înflorirea și protejarea ogrăzii proprii, «poporul» pe care îl apără Avocatul Poporului e alcătuit din vreo doi-trei politicieni «cu probleme», gazetari pro-USL ieri, sînt, azi, anti-Ponta, fiare mediatice de la Antena 3 lucrează astăzi, «obiectiv», la Realitatea TV, ba chiar la B1 TV (...)”, scrie și descrie plastic Andrei Pleșu „bazarul national” într-un articol din Dilema veche, vechi și el de vreo trei ani, dar al naibii de actual și astăzi.