monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cercetător clujean, implicat într-un studiu internațional privind efectele CO2

Un cercetător clujean face parte dintr-o echipă internaţională multidisciplinară ce efectuează studii asupra paleoclimei.

Analizele studiilor au arătat că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon din Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare, rezultatele făcând obiectul unui articol ce a fost publicat în cunoscuta revistă Nature.

Dr. Dan Constantin Niţă este expert în datarea bazată pe dezechilibrele din seriile uraniului şi analize izotopice de mare precizie cu ajutorul spectrometriei de masă de înaltă rezoluţie. El se ocupă în cadrul acestei echipe multidisciplinare internaţionale cu analize izotopice ale borului din corali, obţinând astfel informaţii cu ajutorul cărora se poate stabili variaţia concentraţiilor CO2-ului din ocean în timpul (sfârşitului) ultimei perioade glaciare.

"Până la urmă ce înseamnă paleoclimat? Climatul din trecut. În trecut nu erau geologi care să fi analizat natura şi să ia date. Şi atunci, pentru a explica climatul modern, dar şi pentru a putea prezice schimbările climatice din viitor şi impactul acestora asupra ecosistemului terestru, marin şi asupra societăţii, mulţi cercetători se bazează pe dovezi biologice şi geologice (proxy-uri climatice) pentru a reconstitui climatul din trecut", a explicat dr. Dan Niţă.

Astfel de analize se pot face pe mai multe tipuri de probe, cum sunt de exemplu carotele de gheaţă, coralii din mări şi oceane sau speleotemele din peşteri (stalactite, stalagmite) - cu alte cuvinte, acele tipuri de materiale care au înmagazinat de-a lungul a milioane de ani informaţii care acum pot fi extrase de specialişti şi folosite pentru diferite analize şi interpretări. Pentru datarea speleotemelor, cercetătorul clujean foloseşte izotopii uraniului şi thoriului încorporaţi în aceste materiale.

Metoda uraniu-thoriu este folosită de specialişti pentru datarea unor formaţiuni precum speleotemele - stalagmitele, stalactitele, etc sau coralii. Alături de metoda de datare, alţi izotopi pot fi folosiţi pentru a determina variaţia unor parametrii cum sunt temperatura, precipitaţiile, CO2-ul etc., ce pot indica anumite evenimente din trecut.

Astfel, utilizând diferiţi izotopi, Dan Niţă este implicat în diferite proiecte de cercetare internaţionale cu implicaţii în geocronologie paleoclimatoligie, evoluţia mamiferelor, criminalistică nucleară, dezvoltarea metodologiilor de măsurare a izotopilor etc. Ultimul articol al cercetătorului clujean publicat în revista Nature prezintă rezultatele obţinute de echipa internaţională din care face parte şi arată că eliberarea rapidă a dioxidului de carbon (CO2) stocat anterior în Oceanul Antarctic a ajutat la încheierea ultimei perioade glaciare. (~11.700 ani)

Rezultatele obţinute au fost generate pe baza unor corali prelevaţi de la mari adâncimi (aprox. 1.000 m) din Oceanul Antarctic. Noile rezultate asupra variaţiei pH-ului din adâncurile oceanului în trecut au facilitat observarea eliberării dioxidului de carbon (CO2) în atmosferă la sfârşitul ultimei perioade glaciare. Potrivit rezultatelor publicate, variaţiile CO2-ului din ocean reprezintă imaginea inversă a CO2-ului din atmosferă, oceanul acumulând dioxid de carbon în perioada glaciară şi eliberându-l înapoi în atmosferă în perioada deglaciaţiei.

"Deşi mulţi cercetători au bănuit că oceanul din apropierea Antarcticii a fost responsabil pentru schimbările CO2-ului pe parcursul perioadelor glaciare, nu au existat anterior date care să dovedească acest lucru în mod direct. Eliberarea CO2-ul stocat în adâncurile Oceanului Sudic în timpul perioadei glaciare în atmosferă la sfârşitul perioadei glaciare are loc în trepte şi este asociată cu intervale de schimbări climatice rapide", mai spune Dan Niţă.

Potrivit acestuia, noile date ajută la o înţelegere mai bună asupra perioadelor glaciare, dar au şi implicaţii în ceea ce priveşte creşterea CO2-ului şi schimbările climatice curente. "Astfel, unii cercetători subliniază că, dacă CO2-ul a ajutat la încheierea perioadei glaciare şi implicit la creşterea nivelului mării cu peste 100 m, poate ar trebui să luăm mult mai în serios efectele nivelului în continuă creştere al CO2-ului datorat activităţii umane, efectele acestuia putând să le depăşească pe cele preconizate", mai spune cercetătorul clujean.

În prezent Dan Constantin Niţă este cercetător în cadrul proiectului European 'Sisteme inteligente privind siguranţa populaţiei prin controlul şi reducerea expunerii la radon corelate cu optimizarea eficienţei energetice a locuinţelor din aglomerări urbane importante din România' (SMART-RAD-EN), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş-Bolyai, cercetător colaborator în cadrul laboratorului de spectrometrie de masă cuplată inductiv cu plasmă din cadrul Departamentului de Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai şi cercetător colaborator la Departamentul de Geografie, Universitatea Bristol.

Articolul a fost publicat în revista Nature în octombrie 2018 sub titlul "CO2 storage and release in the deep Southern Ocean on millennial to centennial timescales" şi este semnat de J.W.B. Rae, A. Burke, L.F. Robinson, J.F. Adkins, T. Chen, C. Cole, R. Greenop, T. Li, E. Littley, D.C. Nita, J.A. Stewart, B. Taylor.