Actualitate

Aeroportul din Cluj, între probleme de infrastructură, zboruri intercontinentale şi ameninţarea Brexit

Peste 26 de miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul transportului, inclusiv cel aerian au fost puse la bătaie de UE, iar aeroporturi din Ungaria, Polonia sau Cehia au profitat şi s-au extins. Al doilea cel mai mare aeroport din România, cel din Cluj, nu este printre ele.

România are un singur aeroport în topul primelor 100 din Europa ca număr de pasageri, Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti. Dezvoltarea celui de-al doilea mare aeroport din ţară după trafic, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj, este întârziată de nerealizarea a două proicte importante: transportul intermodal de pasageri şi marfă ce implică o legătură între calea ferată şi aeroport şi construirea unei piste de 3.500 de metri care să permită curse aeriene intercontinentale.

Directorul aeroportului clujean, David Ciceo, a declarat pentru MEDIAFAX că în ceea ce priveşte proiectul intermodal, acesta a fost finalizat de aeroport dar nu a mai fost depus, ceea ce a costat ţara câteva zeci de milioane de euro.

„La Cluj avem proiectul finalizat, sperăm Consiliul Judeţean Cluj să îl depună. România este singura ţară din Europa care nu a demarat construirea proiectelor intermodale - legătura aeroport cu calea ferată - pe bani europeni. Din păcate pierdem bani europeni, pentru că nu s-a depus acest proiect. Clujul şi România au pierdut 60 de milioane de euro. Suntem optimişti, ne vom lega de calea ferată pentru că suntem obligaţi”, a declarat directorul aeroportului clujean, potrivit Mediafax.

Dacă în România nu se poate, vecinii de la Vest demonstrează că nu e imposibil. David Ciceo spune că aerportul din Budapesta este principalul concurent al celui din Cluj şi că acesta se leagă de calea ferată printr-un proiect intermodal finanţat tot prin fonduri europene.

Alte exemple includ aeroportul Leoš Janáček din Ostrava, Cehia, care are din 2015 un sistem intermodal funcţional, construit din fonduri europene, asta deşi în 2018 a avut un trafic de doar 370.936 de pasageri, un record pentru aeroport.

De altfel, conexiunea aeroport-calea ferată este prezentă la mai toate aeroporturile din Europa unde numărul de pasageri depăşeşte 4 milioane anual, fie că vorbim despre aeroporturi din Polonia sau Germania.

De exemplu, prin aeroportul din Nuremberg, Germania, au trecut în 2018 peste 4,4 milioane de pasageri, acesta fiind conectat la gară şi centrul istoric al oraşului de un metrou.

Avantaj pentru aeroporturile regionale, la Cluj se „opune” Someşul

David Ciceo spune că aeroporturile regionale, cum este şi cel din Cluj, au în faţă o oportunitate unică, având în vedere că marile aeroporturi ale Europei nu se mai pot dezvolta.

„Există o lipsă de capacitate în Europa pentru hub-uri gen Munchen, Frankfurt, în privinţa numărului de piste, terminale, locuri de parcare aeronave. Asta înseamnă un potenţial extraordinar pentru aeroporturile regionale pentru zboruri intercontinentale”, a explicat Ciceo.

La Cluj este nevoie de o pistă de 3.500 de metri pentru ca aeronavele care efectuează zboruri intercontinentale să poată ateriza şi decola, iar pentru realizarea pistei este necesară devierea râului Someş. Lucrările sunt începute deja, iar Ciceo estimează că cel târziu în 2030 se va zbura din Cluj în SUA sau Canada.

"Din acest punct de vedere noi avem o problemă legată de devierea râului Someş, dar o dată cu finalizarea acesteia, care a început şi sperăm ca în trei-patru ani să se finalizeze, Clujul va avea zboruri intercontinentale gen Cluj - New-York, Cluj - Montreal. Cel mai târziu în 2030, cel mai devreme în 2025", a precizat David Ciceo.

Concurenţă locală pentru aeroportul din Cluj

În anul 2018, traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a crescut cu 3,5% faţă de 2017. În total, anul trecut s-au înregistrat 2.782.401 pasageri, iar în 2017 au călătorit pe şi de pe Aeroportul Internaţional Cluj 2.688.731 pasageri. Deşi în graficele comunicate de conducerea aeroportului diferenţa între cei doi ani este una uriaşă, cifrele arată că, faţă de anii precedenţi – când la bilanţ numărul pasagerilor creştea cu câte 300.000 - 400.000 - diferenţa este mai clar mai mică.

Ciceo spune, însă, că diferenţa se datorează închiderii în 2016 şi respectiv redeschiderii în 2018 a Aeroportului Transilvania din Târgu Mureş.

"Aparent este mai redusă, întrucât Aeroportul Târgu Mureş a fost închis un an jumătate şi o parte din trafic a venit aici. Deci în cifre absolute, dacă nu punem la socoteală această influenţă, creşterea este mult mai mare. Chiar cu deschiderea lui am avut o creştere de aproape 100.000 de pasageri în 2018", a explicat Ciceo.

Brexit ar putea însemna mari probleme pentru aeroporturile din România

David Ciceo, care este şi preşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor din România, spune că ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană pune probleme aeroporturilor şi companiilor aeriene, iar deja au fost luate măsuri în cazul în care Brexit se va încheia fără un acord între cele două părţi. La Cluj, un Brexit dur ar însemna probleme mari.

„Un punct foarte important la care ne focalizăm noi, aeroportul din Cluj, dar şi alte aeroporturi din România, este Brexit. Suntem foarte preocupaţi de aceste rezultate pentru că ne influenţează foarte mult. La Cluj, din 3 milioane de pasageri, 400.000 sunt către Marea Britanie. Ne trebuie un plan coerent în această privinţă şi dorim să minimalizăm eventuale neplăceri create pasagerilor în cazul unui (dacă nu se ajunge la o înţelegere între Uniunea Europeană şi Marea Britanie - n.red.). Companiile aeriene şi-au luat deja măsuri: Ryanair şi Wizz Air şi-au făcut companii în Marea Britanie, iar Easy Jet, o companie din Marea Britanie şi-a făcut o companie în Austria. Şi Aeroportul Cluj are un plan coerent şi analizăm toate riscurile privind Brexit”, a spus Ciceo.

Problemele de infrastructură privind proiectul intermodal care nu a mai fost demarat şi lucrările întârziate la devierea Someşului nu sunt însă singurele pentru aeroportul din Cluj, care face faţă cu greu numărului de pasageri. De atlfel, la finalul anului trecut, două noi porţi de îmbarcare au fost deschise la aeroport, după ce în perioadele cele mai aglomerate pasagerii ajungeau să se calce în picioare – în contextul în care pe lângă cei aproape 3 milioane de pasageri se mai adaugă încă atâtea persoane care îi însoţesc la aeroport sau se ocupă de transferul lor la şi din aeroport.

Ce spune Consiliul Judeţean

Ca urmare a informațiilor apărute în mass-media în legătură cu proiectul intermodal de la Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean a formulat un drept la replică, sub forma unui fact-check.

“Proiectul intermodal a fost finalizat de către Aeroportul Internațional Cluj, dar nu în forma legală necesară parcurgerii etapelor pentru finalizarea lui. Atfel, acesta nu a fost aprobat de catre comisia tehnico-economică a Consiliului Județean, nu a fost avizat si aprobat de Compania Națională de Căi Ferate "CFR", nici de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale și, mai mult, proiectul nu este inclus în Masterplanul Național de Transport. Consiliul Județean Cluj nu are cum să depună un proiect care nu respectă normele de aplicare în vederea finanțării. Cel puțin în faza aceasta, Aeroportul nu se va putea lega de infrastructura de căi ferate. Consiliul județean Cluj, ca autoritate tutelară, este primul interesat în a susține proiectul intermodal. Vom identifica forma în care proiectul intermodal va fi susținut astfel încât fondurile publice (județene, naționale sau europene) să fie cheltuite cu discernământ și cu asigurarea că vor produce rezultate pozitive”, transmite forul judeţean.