monitorulcj.ro Menu

Actualitate

A „apus” luna din Biserica Piariștilor. Rămân minunile din cea mai vizitată biserică a acestei toamne

Biserica Piariștilor a atras ca un magnet vizitatori în ultimele săptămâni, după ce a găzduit o lună imensă - creația artistului Luke Jerram -, expusă în cadrul festivalului LightsOn. Oare va mai primi atenția ce o merită și după „plecarea” lunii? Cu siguranță, fiindcă Biserica Piaristă adăpostește, la un loc, o icoană făcătoare de minuni, statui ale unor sfinți foarte puternici și reprezentări interesante ale unor scene și personaje biblice.

Luna lui Luke Jerram a atras mii de curiosi in Biserica Piaristilor. Foto: Facebook/andi.daiszler

Biserica Piariștilor sau Biserica Universității (de pe strada Universității) a fost, de fapt, prima clădire barocă a Clujului și a Transilvaniei și a apărut după 1718, operă a arhitectului iezuit austriac Cristoph Tausch. Construcția a fost terminată și sfințită în 1725 pentru a le servi călugărilor iezuiți, care deja construiau la Cluj un sistem de învățământ superior.

Se zice că ea ar fi fost construită, cel puțin în parte, cu piatră adusă de la mănăstirea din Mănăștur și că din cauza dimensiunilor mari ale criptei constructorii ar fi avut probleme în timpul construcției.

 

 

De asemenea, biserica a fost martoră, în 1956, la cea mai mare mișcare anticomunistă din oraș, după ce mii de credincioși s-ar fi adunat în fața ei pentru a demonstra că Biserica Greco-Catolică, interzisă de comuniști, continuă să existe. Credincioșii strânși pe strada Universității au ascultat slujba preotului Vasile Chindriș, fost delegat la Adunarea Marii Uniri din 1918, iar mulți dintre ei au suportat apoi presiuni din partea comuniștilor, pentru curajul de a-și recunoaște religia.

O bijuterie monumentală

Fațada simplă este pusă în valoare de poarta principală, care are un basorelief cu Sfânta Treime, despre care se spune că în trecut ar fi fost poleit cu aur, și un mesaj care arată că lăcașul a fost dedicat Sfintei Treimi: Honor Sanctissimae Trinitas.

Tot pe fațadă sunt amplasate statuile a doi sfinți iezuiți, Ignațiu de Loyola și Francisc Xavier, primii promotori ai ordinului.

Alte două statui, ale lui Ioan de Nepomuk și Alois de Gonzaga, au fost mutate de la biserică la Muzeul de Istorie, în urmă cu aproape 80 de ani, potrivit istoricilor.

O poveste cu o icoană făcătoare de minuni

Pe cât de simplă este fațada, pe atât de impunător este interiorul Bisericii Piariste. Acesta a primit o notă specială după ce aici a fost adusă icoana făcătoare de minuni de la Nicula, cea care a lăcrimat, zice-se, în 1681. Dincolo de marea întrebare: care este icoana originală, cea de la mănăstirea de lângă Gherla sau cea din lăcașul de pe strada Universității?, un lucru este sigur: preoții clujeni au dat un loc special Sf. Maria, în centrul altarului. Alăuri au pus doi îngeri pentru a o veghea și busturile celor doi sfinți iezuiți care aduc omagii Sfintei Maria, așa cum apare ea în icoana pictată de Luca de la Iclod. Despre aceasta „preoții spuneau că oricine privea icoana avea inima plină de iubire era vindecat de boli și devenea mai puternic”, așa că un conte din familia Kornis a luat icoana și a dus-o într-un sat de-al lui, dar a înapoiat-o celor din Nicula, după ce a realizat cât de tare suferă după ea oamenii. Iezuiții au luat icoana în 1724 și au adus-o în Cluj, în Biserica Piariștilor, pentru totdeauna. Cel puțin așa afirmă susținătorii teoriei că aceasta ar fi icoana originală.

O altă comoară din Biserica Universității este amvonul bogat împodobit, deasupra căruia parcă plutesc cei patru evangheliști cu simbolurile lor: Matei cu îngerul, Marcu cu leul, Luca cu taurul și Ioan, alături de vulturul său (pentru curioși).

Sfinții speciali care dau „greutate” Bisericii Piariștilor

Alte povești interesante „ascunse” în biserică sunt cea a Sfântului Francisc de Borgia, care apare reprezentat cu coroana în mână, semn că a renunțat la putere și domnie pentru a se dedica credinței, sau cea a Sfântului Ioan Nepomuk, care apare lângă confesionar, sanctificat după ce a refuzat să treacă peste secretul spovedaniei și să divulge lucruri spunse în timpul unor confesiuni. Din acest motiv a fost omorât și a devenit un simbol al discreției și tăcerii.

Alături de acești sfinți, în biserică au altare speciale Sfânta Rita, sfânta cauzelor imposibile, Sfânta Tereza, sfânta grijilor cotidiene, și Sfântul Anton, protectorul familiei și copiilor.

Biserica Piariștilor, un loc special în inima Clujului

Clădirea superbă avea o importanță deosebită în Clujul vechi. În fața ei a fost amenajată o piațetă care găzduia una dintre cele mai frumoase statui a Fecioarei Maria, aflată azi în Mărăști, și un spațiu de promenadă. Tot aici, ca în multe alte biserici importante, a funcționat un osuar, o capelă în care au fost îngropați oameni importanți ai urbei, cum ar fi contele Istvan Apor, fost comandant suprem al Transilvaniei, care a donat sume importante pentru finanțarea școlilor iezuite din Cluj, sau Janos Josika, guvernator al Transilvaniei, cunoscut în epocă pentru operele de binefacere făcute de el și familia lui.

Importanța clădirii a crescut și mai mult după ce în imediata sa apropiere a început construcția Colegiului Iezuit și, după 1890, a noii clădiri a celei mai importante universități clujene, azi Babeș-Bolyai.