monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Cât de naţională mai este fasolea cu cârnaţi, meniul tradiţional de 1 Decembrie?

Fasolea cu cârnaţi este într-o măsură redusă o mâncare naţională, în condiţiile în care între 5 şi 20% din fasole şi 40 – 50% din carnea consumată pentru cârnaţi vin din import.

În fiecare an, la mesele oferite de autorităţi cu ocazia zilei de 1 Decembrie, meniul uzual este format din fasole cu cârnăciori. Cu toate că este prezentată oficial drept mâncarea tradiţională a Zilei Naţionale, statisticile arată că doar o mică parte din consumul intern al acestor ingrediente este asigurat din producţia autohtonă, marile cantităţi provenind din import.

Un studiu al Consiliului Concurenţei arăta în urmă cu doi ani că fasolea din consumul intern provine doar în proporţie de 4% din recolta sau producţia naţională, restul de 96% fiind adusă din import. Detaliat, importurile de fasole provin din UE (fără România) în proporţie de 32% şi din afara UE în proporţie de 64%, restul de 4% reprezentând producţia naţională.

Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, suprafeţele cultivate cu fasole au scăzut de la 71.969 de hectare şi o producţie de 57.542 de tone în 1990 la 11.170 de hectare şi o producţie de 16.125 de tone de fasole în 2017. Creşterea randamentului de la 550 kg/ha la 1.400 kg/ha nu a ajutat prea mult, importurile de fasole cifrându-se în 2016 la 21 de milioane de euro.

Practic, România nu mai produce de câţiva ani fasole şi nici mazăre, spune Sorin Minea, preşedintele patronatului Romalimenta. La carnea de porc, conform datelor oficiale, România produce cam 50% din carnea de porc necesară, iar 50% provine din comerţul intracomunitar, adaugă Minea. „La prepate din carne creşte procentul de carne din intracomunitar, şi a crescut zdravăn de tot. Eu lucrez cu 80% carne de porc din România, carne de vită 70% din România, carne de pui 100% din România. Fasolea o iau din conservă sau în vrac, de la magazin. Există şi o piaţă neagră uriaşă”, spune Minea.

România a importat, în primele şase luni din 2018, carne şi preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, în creştere cu 11,6% faţă de perioada similară din 2017. În schimb, valoarea exporturilor de carne şi preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209,5 milioane de euro, deşi a înregistrat o uşoară creştere (+2,8%) în primul semestru.

În 2017, conform Ministerului Agriculturii, deficitul în comerţul cu produse agroalimentare a fost de 853,9 milioane euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro. Exporturile de produse alimentare au crescut cu 4,6% faţă de 2016, la 6,23 de miliarde euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de materiile prime, iar importurile au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, o pondere semnificativă având-o produsele cu valoare adăugată.

În topul produselor importate s-a menţinut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro. Conform unor declaraţii ale unor oficiali locali, la Alba Iulia fasolea va fi înlocuită de mămăliga cu bânză, socotită la fel de neaoşă cum este şi fasolea cu cârnaţi. Dar produsele lactate se clasează pe locul doi în topul importurilor din 2017, după carnea de porc, cu o valoare de 314 milioane de euro.

În aceste condiţii se poate ca singură mămăliga să mai salveze sentimentul naţional, mai ales că în acest an România va deveni, cu o recoltă de 14,5 - 15 milioane tone, cel mai mare producător european de porumb.