monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Primăria face primul pas pentru a schimba malurile Someșului. Apar alei pietonale, piste de biciclete și terase

Malurile râului Someş, care traversează municipiul Cluj-Napoca, vor fi transformate în zone pietonale, de agrement şi cu piste pentru biciclete, într-un proiect realizat de arhitecţi spanioli, care au câştigat un concurs internaţional de soluţii iniţiat de primărie.

Consilierii locali vor vota luni un acord de parteneriat între Administrația Bazinală de Apă Someș Tisa și Primăria Cluj-Napoca în scopul depunerii proiectului de revitalizare a malurilor Someșului. Banii ar urma să vină de la Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

“Punerea în operă a proiectului oferă posibilitatea unui acces și contact direct al utilizatorilor infrastructurii pietonale și cicliste cu apa râului, aspect care constituie principalul factor de atractivitate. Faptul este demonstrat atât de practica internațională în domeniul amenajărilor cursurilor de apă în zone urbane, cât și de popularitatea de care se bucură în prezent plaja amenajată în zona Grigorescu. Proiectul propune lucrări de sistematizare verticală, respectiv realizarea de terase succesive legate prin alei, în vederea medierii relației între strada 1 Decembrie 1918 și Someș. Terasele vor fi puternic înverzite prin plantarea de arbori”, se arată în proiectul de hotărâre.

Potrivit acordului, în cadrul proiectului “Revitalizarea malurilor Someșului Mic” se propun următoarele măsuri: alei, podețe pietonale și cicliste, mobilier urban, iluminat public, dotări de agreement, recreere și sport, lucrări de protective vegetative și plantări de arbori, modernizarea spațiilor publice (intersecția străzilor Alexandru Davila și Donath – Pod Horea și Parcul Armătura – secțiune delimitată de podeț pietonal strada Parcul Feroviarilor și pod strada Fabricii).

În luna mai, José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol al firmei care a câştigat concursul de soluţii ”Rethinking Someş” lansat de Primăria Cluj-Napoca, a declarat că dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, râul Someș poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc.

„Prin proiect, Someşul iese din izolare şi se deschide către zonele oraşului pe care le traversează, devenind spaţiu de contact cu apa, natura şi oamenii. În lungul malurilor râului, apar spaţii verzi şi publice noi, legate între ele de trasee de promenadă şi agrement pentru pietoni şi biciclişti. Dintr-o barieră urbană care desparte oraşul în două, Someşul poate deveni un loc de întâlnire şi de petrecere a timpului liber, unde cele două maluri se întâlnesc. Proiectul prevede transformarea malurilor Someşului pe o lungime de 10 km în alei pietonale, de agrement, cu piste de biciclete, cu locuri de concerte, cu zone de terase şi gradene care să faciliteze accesul la apă”, a spus José Mayoral Moratilla.

Astfel, se mai propune construirea a patru noi poduri pietonale şi de biciclete peste Someş.

“În dreptul Parcului Rozelor este propus un pod pietonal între Parcul Rozelor şi plaja din Grigorescu, cele două spaţii publice vor fi conectate în mod direct. În zona vis a vis de Sala Sporturilor, pe malul nordic, zonă cunoscută sub denumirea de La Butuci, aici se întâmplă una dintre cele mai importante măsuri, acea fâşie verde e propusă să se lărgească în direcţia apei prin adăugarea de pământ, material solid, în direcţia albiei pentru o trecere lină spre apă, eliminarea zidului şi a parapetului şi transformarea într-o pajiște naturală. Rezultatul măsurilor ar fi un parc care continuă spre vest până la plajă fără obstacole”, a mai spus arhitectul spaniol.

Proiect ambițios: desființarea parcării de la Sala Sporturilor

Un proiect ambițios este amenajarea platoului Sălii Sporturilor, care ar putea deveni un punct de atracţie, o platfomă publică, adaptată în funcţie de anotimp, cu un patinoar şi târg de Crăciun sau loc de organizare de concerte.

“Ce posibilităţi ar exista pentru platoul Sălii Sporturilor când se va transforma Someşul? Ne gândim la extinderea componentei pietonale. Deşi ne aflăm la o fază de studiu, transformarea acestui spaţiu are potențial de a produce un nou centru de interes public, o platformă publică care poate să găzduiască evenimente adaptate anotimpurilor, patinoar, târguri, concerte. Există un potenţial enorm”, a mai comentat Moratilla.

Apar noi străzi pietonale

Conform proiectului, strada Muzicescu, care se află vis a vis de Cluj Arena, ar urma să fie pietonală, iar strada Mamaia va fi reconfigurată.

“E nevoie ca în acest tronson (n.red. strada Mamaia) să fie reconfigurat, se propune desfiinţarea unui şir de parcări şi utilizarea acestui spaţiu in favoarea pietonilor şi bicicliştilor. Zona Astoria, dată fiind poziţia în oraș, asta ar fi una dintre cele mai importante intervenţii în acest proiect. Un sistem de gradene este propus să medieze strada Dragalina şi Someş. De cealaltă parte a străzii Dragalina, unde e  parcarea, e propusă înlocuirea parcării cu scuaruri pietonale (...) chiar dacă traficul nu va putea fi deviat total, va scoate în evidenţă caracterul pietonal al zonei”, a mai spus arhitectul.

Acesta a dat asigurări că şi persoanele cu dizabilităţi şi mămicile cu cărucioare vor avea acces facil la malurile Someşului.

Șerban Tigănaş i-a dat arhitectului spaniol mai multe sugestii legate de transformarea malurilor Someșului.

“Relaţia dintre pistele de biciclete şi aleile pietonale, felul în care acestea două pot să funcționeze bine împreună, știm din experienţă că de-a lungul Someşului s-a realizat o pistă de biclicletă care a eșuat. Nu poate fi folosită pentru că se plimbă pietonii pe ea sau cei care îşi plimbă câinii. În altă ordine de idei, în Cluj, pistele de biciclete sunt subdimensionate şi nu este o cultură a folosirii lor, ele fiind de fapt extrem de periculoase. Despre platoul de la Sala Sporturilor, e una dintre mizele acestui proiect. Recomand o formulă flexibilă, se pot aduce aici o serie întreagă de evenimente, în sugestia mea, descongestionând Piaţa Unirii. Întregul proiect necesită un iluminat subtil”, a comentat Țigănaș.