Actualitate
Zeci de proiecte dedicate comunităţilor locale europene, prezentate în semifinala unei competiţii de tineret organizate de CE
Zeci de tineri europeni şi-au prezentat, marţi, la Cluj-Napoca, ideile inedite prin care speră să poată ajuta la dezvoltarea comunităţilor locale din ţările lor, în cadrul semifinalei Competiţiei Europene de Inovare Socială (EUSIC), organizată de Comisia Europeană.
Din România au fost desemnate trei proiecte care au ajuns în această semifinală. Unul dintre ele presupune folosirea unui autobuz care să ajute la pregătirea tinerilor din mediul rural, prin informaţii şi chiar jocuri interactive, pentru a face faţă competitivităţii actuale de pe piaţa muncii. Proiectul a fost de altfel intitulat "Autobuzului Carierei", deoarece echipa va folosi acest mijloc de transport pentru a se deplasa în diverse localităţi din România.
Practic, marţi la Cluj, în cadrul semifinalei competiţiei au fost prezentate 30 de proiecte din diferite ţări europene, care au fost alese dintr-un total de 700 de proiecte care au intrat iniţial în competiţie.
Reprezentanţii asociaţiilor "Şcoala de valori" şi "Ice breaker", Armina Sârbu şi Dragoş Beldugan, au prezentat proiectul lor, "Career Bus" (Autobuzul Carierei), care presupune ca echipa celor două asociaţii să ajungă în oraşele cele mai mici ale ţării, pentru a oferi tinerilor informaţii despre locurile de muncă disponibile, dar şi despre atmosfera sau regulile la care trebuie să se aştepte dacă vor să aleagă un anumit loc de muncă.
"În comunităţile rurale şi în cele urbane mici sunt puţine oportunităţi pentru adolescenţi să vadă ce se întâmplă în câmpul muncii, să viziteze o fabrică, să vadă o firmă sau oameni la locul de muncă. Noi ne-am gândit că nu putem duce oamenii în vizită la companii, dar putem să prezentăm în comunitatea lor ce se întâmplă în diverse firme, prin intermediului Autobuzului Carierei. Aici, într-un spaţiu interactiv, instalăm jocuri de carieră, dar şi realitate virtuală cu imagini dintr-o fabrică. Vom merge în zonele rurale şi în oraşele mai mici, unde tinerii nu au speranţe mari pentru viitorul lor şi nu ştiu prea multe despre locurile de muncă disponibile", a explicat Dragoş Beldugan.
Acesta speră ca, folosind informaţiile primate, tinerii din oraşele mici şi din zonele rurale să poată alege mai bine o meserie sau un anumit drum profesional. Proiectul are ca scop, potrivit iniţiatorilor, şi combaterea migraţiei de la sat către oraşele mari.
"Până la un punct aceasta este bună - când vorbim despre migraţia pentru şcoală, adică atunci când un tânăr din mediul rural merge la oraş să înveţe carte, pentru ca, ulterior, aceşti tineri să se întoarcă acasă şi să pună în aplicare cele învăţate, să facă agricultură sau să îşi deschidă o afacere", a mai spus Beldugan.
În semifinală au mai ajuns şi alte două proiecte - "House of Nature" şi "Rural Revitalization". Primul dintre acestea reprezintă o iniţiativă a Elenei Bunoară, care s-a gândit la un proiect care să îmbine dezvoltarea economică a unei anumite zone, cu protejarea valorilor locale, a mediului şi biodiversităţii. Ideea are ca scop oferirea unei pespective pentru tineri, care să poată înţelege astfel că pot realiza ceva la ei acasă.
"Ideea constă în utilizarea resurselor locale, naturale şi umane printr-o pensiune ecologică şi durabilă care le va oferi turiştilor o conexiune cu ritmurile satului şi va crea oportunităţi economice, educaţionale şi sociale pentru localnici. Principiile de bază ale proiectului sunt activarea resurselor existente, pentru a depăşi provocări precum lipsa locurilor de muncă locale şi a oportunităţilor pentru tineret sau lipsa de solidaritate", a spus Elena Bunoară.
Ea a explicat că, spre exemplu, o pensiune care se construieşte, poate aduce şi profit, dar în acelaşi timp să se aleagă o formulă care să fie prietenoasă cu mediul şi bazată pe principii ecologice.
Cel de-al treilea proiect românesc care a ajuns în semifinală, "Rural Revitalization", dă o formă nouă unui concept vechi, existent şi altă dată în viaţa rurală, dar care are ca scop salvarea terenurilor necultivate. Practic, tânărul s-a gândit la o formă de leasing pentru terenurile pe care vârstnicii sau alte persoane nu le mai cultivă din diverse motive.
"Terenurile vor fi distribuite tinerilor care intenţionează să înceapă o întreprindere agricolă la scară mică, dar nu dispun de resurse pentru a face acest lucru. Programul va ajuta clienţii să acceseze fonduri UE pentru a-şi înfiinţa sau extinde întreprinderea. Acesta ar oferi, de asemenea, anumite servicii care ar susţine antreprenorii, cum ar fi contabilitatea, împrumuturile, cursurile de formare sau alte materiale pentru dezvoltarea fermierilor. Terenurile nelucrate vor fi luate în arendă de către tineri de la fermierii în vârstă care vor beneficia, astfel, de o sursă de venit constantă şi stabilă", a spus Filip Lariu, cel care a avut ideea acestui proiect.
Cele trei proiecte româneşti care au ajuns în semifinală s-au aflat în competiţie cu alte 27 de proiecte din alte 19 ţări ale Uniunii Europene. În cadrul semifinalei care a avut loc la Cluj-Napoca 60 de tineri europeni şi-au prezentat, în total, proiectele.
În finala competiţiei, care va avea loc în noiembrie, vor ajunge doar trei proiecte, care vor primi, fiecare, pentru implementare, suma de 50.000 de euro. Din România au fost alese trei idei semifinaliste, ţara noastră fiind astfel a doua cea mai bine reprezentată după Spania (cu 4 idei semifinaliste).
În acest an, tema competiţiei este RE:THINK LOCAL, iar pentru a fi selectaţi, inovatorii au trebuit să îşi planifice proiectul într-o regiune restrânsă şi să răspundă unor condiţii, provocări şi oportunităţi locale specifice.
Competiţia europeană de inovare socială este organizată de Comisia Europeană, cu sprijinul Ashoka, care este cea mai mare organizaţie globală de promovare şi susţinere a antreprenoriatului social şi inovaţiei sociale, clasată de NGO Advisor în primele 5 ONG-uri din lume. Ashoka este prezentă începând din 2017 şi în România, unde îşi propune să contribuie la crearea unei societăţi în care fiecare cetăţean este un agent al schimbării, capabil să ia acţiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale.
