Actualitate

Câțiva clujeni se luptă cu Primăria pentru a-și putea face case pe propriile terenuri

Strada Odobești a devenit subiect de judecată între o mână de clujeni și administrația locală, după ce mai multe terenuri din zonă au fost integrate în planul urbanistic general (PUG) din 2014 ca terenuri agricole, pe care nu se poate construi.

12 clujeni au fost nevoiți să apeleze la un avocat când au realizat că terenurile a căror proprietari de drept sunt au fost încadrate ca terenuri agricole, deci neconstruibile.

„Noi vrem să construim, să rezolvăm problema cu terenul pentru că în felul acesta ne sunt îngrădite drepturile, mai ales că terenul este în intravilan, este foarte aproape de strada Oașului și în acea zonă, de-a lungul anilor s-au aprobat mai multe PUZ-uri. Zona este în plină dezvoltare. Acum, conform PUG-ului, comisia care a întocmit a hotărât să fie zonă agricolă și nu se pot elibera PUZ-uri. Dar în zonă este și conductă de gaz, strada este asfaltată, dar s-a considerat că e mai bine să nu se construiască, eventual într-o etapă ulterioară, poate peste 10 sau 15 ani”, a spus Gall Sandor, unul dintre clujeni.

În jurul terenurilor sunt o mulțime de construcții

Mai multe semne de întrebare se ridică în ceea ce privește această zonă, deoarece, în jur este plin de clădiri, iar înainte de implementarea PUG-ului din 2014, când s-a decis să nu poată fi urbanizate prin PUZ, au fost aprobate mai multe proiecte urbanistice zonale.
„Clienții mei au niște terenuri pe strada Odobești, undeva lângă Bulevardul Muncii, în intravilan, dar problema de bază este că nu pot construi. Înainte să intre în vigoare noul regulament de urbanism al orașului, în anul 2014, terenurile erau în extravilan. La momentul respectiv (2007-2009) s-au solicitat niște avize de oportunitate pentru includerea în intravilan și construire. S-au și obținut pentru câteva zone adiacente. În zonă sunt niște PUZ-uri aprobate la vremea respectivă. Zona noastră apare reprezentată sub numele de Dealul Steluței în planșe ca propunere de extindere viitoare.”, a explicat Dan Irimie, avocat la MSIL.

Terenurile figurează ca zone agricole, deci nu se poate construi

La momentul respectiv zona a fost studiată, însă proiectul nu s-a mai concretizat, în așteptarea implementării noului PUG. Cu toate că terenurile au fost incluse în intravilan odată cu adoptarea sa în 2014, mărindu-se astfel în teorie limita construibilă a orașului, terenurile în cauză au fost blocate ca zone agricole. De asemenea, a fost introdusă o interdicție generală de urbanizare a acestor terenuri pe termen scurt și mediu.

„Sunt zone blocate, la dispoziția primăriei, rezervate pentru viitoare extinderi ale orașului la următorul PUG, care normal se face o dată la 10 ani. Terenurile aparțin unor oameni și le este interzis să construiască pe un termen destul de lung. Și nici nu se știe dacă la următorul PUG vor deveni construibile. Deci practic le lezează proprietatea. Este un atribut al dreptului de proprietate, să se poată folosi de teren. Agricultură nu prea poți face acolo fiindcă sunt pășuni. Intră la terenuri cu destinație agricolă, dar nu sunt terenuri pe care oamenii ar putea să planteze”, a spus avocatul.

Reprezentantul legal al acestor clujeni a cerut actele de la reprezentanții Universității Tehnice din Cluj-Napoca în instanță, fiindcă aceștia au întocmit PUG-ul actual în perioada 2011-2012. În aceste acte însă nu se motiva de ce aceste terenuri au fost declarate agricole. Avocatul însă bănuiește că sunt păstrate pentru ca zonele verzi din oraș să corespundă legislației în vigoare. Și astfel, profitând că anumite persoane nu s-au interesat de terenuri și altele nu au reușit să obțină PUZ în perioada vechiului PUG, autoritățile le-au blocat probabil pentru a le putea da destinație de zone verzi și a se încadra în media de spații verzi pe cap de locuitor impusă de lege.

Un alt semn de întrebare este ridicat de faptul că pe toate laturile acelei zone există terenuri construibile, unde chiar sunt clădiri, așadar rămâne cumva o insulă, care nu este construibilă, fără niciun fel de justificare.

Atunci, deținătorii terenurilor s-au asociat și au înceut să facă o serie de plângeri prealabile pe contincios administrativ pe legea 554. Avocatul spune că există mai multe zone în oraș care se află în aceeași situație.

Plângerile au fost admise, în interesul primăriei

În primă fază, câteva dintre plângerile prealabile au fost admise, au schimbat încadrarea pentru că, din spusele avocatului, și administrația locală are terenuri de acest tip, care de asemenea au fost blocate și aveau nevoie să le schimbe încadrarea. Însă prefectul Clujului a intervenit, având dreptul să atace orice act administrativ. Asta se întâmpla în anul 2016. Prefectura a câștigat în instanță, fiindcă administrația locală nu a realizat studiile necesare astfel încât să fie îndreptățită schimbarea încadrării. 

„În cele din urmă au admis în parte plângerile prealabile, dar nu în sensul de a modifica încadrarea, ci să permită să se inițieze PUZ-uri pe zona respectivă, urmând ca acestea să treacă prin toate comisiile iar decizia finală să o ia Consiliul. Și urma să apară o modificare a regulamentului de urbanism. În vara anului trecut a apărut această modificare, dar nu a trecut de Consiliul Local. Clienții mei la momentul respectiv, bazându-se că li se va permite să facă PUZ au și depus documentație inițială, dar nu au primit avizul prealabil de oportunitate. Deci le-au tăiat din fașă posibilitatea de începe măcar un PUZ”, a explicat Dan Irimie.

Astfel, clujenii, după ani de zile în care au sperat că vor putea să își folosească proprietățile, au decis să conteste în instanță decizia Consiliului Local.

„Am început litigiul bazându-ne pe două chestiuni principale: faptul că printr-o hotărâre a CL plângerea prealabilă s-a adoptat, ei au admis că vor permite inițierea de PUZ-uri și pe de altă parte că înainte de 2014 s-au făcut demersuri pentru terenurile respective, primăria și emițând avizul necesar pentru PUZ”, a completat avocatul.

Ce spun autoritățile?

Arhitectul județului Cluj, Claudiu Salanță, spune că situația a fost soluționată în beneficiul cetățenilor, însă s-au impus anumite condiții.

„Modificarea adusă permite persoanelor private să facă PUZ-uri pe zona respectivă, doar că se limitează o suprafață minimă de 25 de hectare. Adică poți să faci PUZ, dar se face pe o suprafață relevantă, astfel încât să ai dotările necesare, să fie grădinițe, infrastructura necesară, zonă de parc”, a spus Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.

Această soluție nu este însă pe placul clujenilor, fiindcă ei susțin că pentru a îndeplini condiția, trebuie discutat cu toți proprietarii din zonă, ceea ce e dificil de realizat.