Actualitate
Efectele schimbărilor climatice, studiate prin intermediul carotelor din arbori, recoltate în expediţia trans-siberiană
Probe recoltate din arbori de pe teritoriul Siberiei, sub forma aşa numitelor carote, în cadrul expediţiei ştiinţifice româneşti trans-siberiene RO-CRES, vor ajuta la determinarea efectelor schimbărilor climatice, în cadrul pădurii boreale.
"Dendrocronologia, aşa cum spune şi numele, este o ştiinţă care se ocupă cu identificarea vârstei arborilor, dar şi cu alte informaţii ce se pot obţine din carote. În principiu, se bazează pe faptul că, în climatul temperat, datorită altenanţei iarnă-vară, orice arbore va creşte mai mult la începutul sezonului cald, când formează lemn nou, cu alveolele mari, prin care circulă seva, şi spre perioada de toamnă, când vegetaţia nu mai este aşa de intensă, se formează lemn mai dens, cu alveolele mai mici. Atunci apare un inel vizibil de ţesut lemnos, mai închis la culoare. Există şi excepţii, în care pot apărea două inele anuale sau niciunul. De exemplu, dacă vine o perioadă de îngheţ după ce arborele a intrat în vegetaţie, acesta poate să facă două inele. Distanţa dintre inele, care nu e egală, depinde de cantitate de precipitaţii. Uitându-ne la o secţiune într-un copac, după alternanţa acestor inele, mai groase sau mai subţiri, putem să ne dăm seama de cantitatea de precipitaţii şi temperaturile din ultimii 50-100 de ani din zona respectivă", a explicat joi, directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, Cosmin Sicora, informează Agerpres.
Cum se extrag carotele?
Acesta a explicat şi modul în care se extrag aceste carote şi cum sunt analizate.
"Pentru extragerea carotelor folosim nişte burghie speciale, numite burghie Pressler, care au un cap tăietor, ca o freză şi un loc liber, în centru. Acesta se înfiletează în lemn şi la mijloc rămâne o zonă ca un creion. Îl înfiletezi într-un copac atât cât vrei, apoi îl dai înapoi câteva ture pentru a rupe capătul, se scoate partea centrală afară şi ai ceva asemănător unui creion care are pe el inele anuale. Aceste carote se prelucrează, se curăţă de orice impurităţi, se scanează în nişte scanere speciale şi apoi datele se prelucrează pe calculator, prin intermediul unor programe speciale. Se poate, astfel, stabili o istorie a creşterii arborilor respectiv. Pentru informaţii referitoare la climă şi schimbări climatice se foloseşte partea asta de alternanţă a inelelor anuale. Ţesutul lemnos conţine şi ADN în el şi vom face analize şi de material genetic. Asta o să ne ajute să stabilim relaţii între speciile de la noi şi speciile din Siberia şi o mulţime de alte informaţii", a arătat Cosmin Sicora, potrivit Agerpres.
Sicora a subliniat că analiza lemnului din carotele recoltate poate arăta şi factorii poluatori de mediu care au acţionat asupra pădurii.
"Se mai pot face şi măsurători ale unor compuşi găsiţi în aceste carote, pentru că un arbore asimilează substanţele şi noxele, dacă e cazul, din aer şi din sol, care se depun pe pereţii vaselor lemnoase. Poţi să vezi şi dacă o zonă a fost locuită doar de 50 de ani, într-un arbore de 200 de ani, de exemplu. Astfel de compuşi antropici pot fi găsiţi în aceste inele", a precizat specialistul din Jibou.
Carotele pot arăta și cât de vechi sunt construcțiile din lemn
Acesta a afirmat că respectivele carote pot fi utilizate şi la datarea unor construcţii din lemn, precum vechile biserici.
"Inele mai sunt folosite şi pentru stabilirea vârstei diferitelor construcţii, pentru că se poate realiza o 'scară' a timpului. Dacă iei o carotă dintr-un copac care are 100 de ani şi, după aceea, găseşti un altul sau o bucată de lemn dintr-o biserică şi vezi că 50 de ani se potrivesc şi merg şi mai departe în timp, te duci 200 de ani în urmă. Apoi găseşti o altă construcţie şi mai veche şi poţi face o "scară" de sute sau chiar mii de ani în urmă", a afirmat acesta.
Aflată în a 21-a zi, expediţia RO-CRES a parcurs deja 17.000 de kilometri, pe traseu fiind recoltate probe de la majoritatea speciilor de arbori de conifere şi de foioase întâlniţi.
Expediţia de cercetare "Efectele Schimbărilor Climatice asupra Marii Păduri Boreale" (RO-CRES Romanian ClimateChange Research Expedition Siberia) a pornit în data de 15 iunie, de la Grădina Botanică a Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, instituţie ce a iniţiat acest proiect, în parteneriat cu Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) Cluj-Napoca, şi urmează, până în 15 iulie, să parcurgă un traseu de circa 22.000 de kilometri, mare parte din el prin Siberia.
