monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Raisa Ludoșan – tânăra din Cluj care își dedică timpul salvării câinilor fără stăpân

Raisa Giulia Ludoșan (29) este o tânără sufletistă din Zalău care își urmează visul din copilărie, acela de a salva căței, aici, în Cluj.

Dragostea ei pentru animale a determinat-o să înființeze o asociație pentru protecția animalelor în care îngrijește momentan peste 50 de suflete.

„Am început să salvez când eram mică, aduceam câte unul, câte doi câini acasă. La fiecare etaj al blocului era câte o cutie în care adăposteam un animăluț”, spune Raisa. 

 În prezent, tânăra deține o școală de toaletaj canin și este make-up artist, dar cu toate acestea toată pasiunea și devotamentul ei le dedică asociației pe care a înființat-o în 2015. Totul a început cu pași mărunți. Prima dată a fost un câine, apoi doi, iar acum, sub aripa ei protectoare au ajuns să trăiască 50 de suflete. Cinci dintre aceștia sunt ai ei, de asemenea adoptați, iar celorlalți speră să le găsească familii adoptive. 

 A renunțat la tehnică dentară pentru a-și urma visul

 Raisa s-a mutat din Zalău în Cluj-Napoca atunci când a început facultatea de tehnică dentară, dar și-a dat seama imediat că nu vrea să profeseze în acest domeniu. Nu o reprezenta, nu era ceva ce și-ar fi dorit să fac o viață întreagă.

 La scurt timp după absolvire, tânăra s-a anagajat la o pensiune de câini, unde a lucrat aproximativ jumătate de an, iar mai apoi s-a alăturat unei asociații suedeze pentru protecția animalelor.

“Mi-am dat seama că nu vreau să fac tehnică dentară și am început să citesc cărți de self-help. Am ajuns la concluzia că vreau să fac ceva care să îmi placă atât de mult, încât să o fac și gratis. Dacă mă trezesc la 6 dimineața, trebuie să mă trezesc cu scopul de a face chestia aia cu plăcere” mărturisește tânăra.

A urmat un curs de toaletaj canin, unde a și predat, iar în prezent școala o deține ea. În momentul de față, școala de toaletaj canin este sponsorul principal al asociației, 70% din banii pentru căței provenind de aici.    

 „Îmi place atât de mult ceea ce fac încât nu țin cont de oboseală” 

 Tânăra mărturisește că noțiunea de timp liber a încetat în urmă cu ceva vreme să existe. De luni până vineri predă la școala de toaletaj, în weekend machiază și în restul timpului se ocupă de asociație.  O dată sau de două ori pe săptămână aceasta parcurge un traseu de aproximativ 100 km în care hrănește câinii fără stăpân din împrejurimile Clujului, dar atunci nu simte că lucrează.

„Este mult mai greu psihic decât fizic” a spus Raisa.

 Oamenii sunt mai interesați să cumpere decât să adopte 

 Una dintre problemele cu care se confruntă Raisa este reticența oamenilor din România în ceea ce privește adopțiile. Majoritatea preferă să cumpere animale de companie, iar cei puțini care doresc totuși să adopte impun foarte multe condiții. Câinii de talie mică sunt adoptați cel mai ușor, deoarece sunt ușor de îngrijit chiar și în apartament, în vreme ce câinii de talie mare își găsesc familii cel mai greu.

În urma experiențelor prin care a trecut, Raisa preferă să dea câinii spre adopție în străinătate, unde are certitudinea că aceștia vor fi iubiți și îngrijiți corespunzător.  Tinerii, și mai ales cei din străinătate sunt cei mai implicați. Orice ajutor din partea oamenilor o încurajează pe Raisa, implicarea oamenilor oferindu-i în primul rând satisfacție sufletească.

„De multe ori îmi pare rău că m-am apucat de asta, că am făcut asociația, dar mă gândesc la cazurile de adopție ok, la oamenii care adoptă și la câinii care ajung în mâini bune și mă încurajez” mărturisește tânăra. 

 În România, din păcate, legislația privind protecția animalelor nu este luată în serios. Cele mai grave și îngrijorătoare cazuri sunt acelea în care animalele sunt abuzate și ținute în condiții nefavorabile, aceasta fiind principala preocupare a Raisei, care preia cazurile cele mai grave cu prioritate. O altă problemă majoră este nepăsarea oamenilor cu privire la propriile animale. Există extrem de multe cazuri în care stăpânii refuză să își sterilizeze animalele de companie, iar unii oameni practică și monta ilegală. Toate aceste greutăți cu care se confruntă atât Raisa, cât și marea majoritate a asociațiilor de protecție a animalelor, nu fac decât să înrăutățească situația câinilor maidanezi din România. 

  Adina PUHA, studentă la Jurnalism, FSPAC, UBB, anul I