monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Marea „supă” de corali - GALERIE FOTO

Suprafețe imense din Marea Barieră de Corali au fost „fierte” până la distrugere din cauza încălzirii globale.

Regiuni importante ale Marii Bariere de Corali din Australia, o bijuterie inclusă în patrimoniul mondial al umanităţii, au fost, literalmente, „fierte”, până la distrugere, în urma valurilor de căldură, potrivit unui nou studiu ştiinţific, publicat de revista Nature.

Peste o mie de kilometri din zona cea mai nordică a Barierei de Corali cu o lungime de 2.300 de kilometri de pe coasta nord-estică a Australiei au fost distruse din cauza episoadelor de încălzire a apelor, în anul 2016 şi 2017, au descoperit cercetătorii australieni.

„Ei nu au murit încet, de foame, ci au murit direct ca urmare a stresului provocat de căldură. S-au fiert din cauză că temperaturile au fost extreme”, a declarat profesor Terry Hughes, director al Centrului ARC pentru studii ale recifurilor de corali din cadrul Universităţii James din Townsville.

Hughes şi colegii săi au analizat întregul recif pe baza observaţiilor efectuate din aer dar şi din apă, realizate în 63 de zone de-a lungul celor 2.300 de kilometri ai Marii Bariere de Corali, şi au combinat datele cu cele obţinute în urma monitorizări satelitare.

Studiul a fost publicat joi în jurnalul Nature și este citat de agenţiile DPA şi AFP.

„Am avut patru episoade de albire (1998, 2002, 2016 şi 2017) în Marea Barieră, cu o creştere generală a temperaturii de 1 grad Celsius”, a spus Hugues. „Dacă vom continua astfel cu emisiile noastre ca şi cum nu s-ar întâmpla nimic, nu cred că Bariera va supravieţui”, a explicat Hughes.

„În urma albirii din cauza unui val de căldură, coralii fie supravieţuiesc şi îşi recapătă culoarea, treptat, pe măsură ce temperatura scade, fie mor. În medie, în perioada de nouă luni, între martie şi noiembrie 2016, am pierdut 30% dintre coralii din Marea Barierș”, a adăugat specialistul.

Fenomenul de albire se produce atunci când coralii, deranjaţi de creşterea temperaturii, expulzează algele microscopice cu care trăiesc în simbioză, denumite zooxante. Acestea furnizează coralilor hrana de care au nevoie, dar şi culoarea scheletului din calcar. Dacă zooxantele nu revin în ţesutul coralian, coralul moare.

Studiul face apel la protejarea coralilor care au supravieţuit, estimaţi la la aproximativ un miliard. „Aceştia sunt cei care vor realimenta şi repopula recifurile alterate”, a precizat Hugues adăugând că trebuie îmbunătăţită calitatea apei prin reducerea poluării costiere. În plus, eforturile de limitare a încălzirii globale, precum cele prevăzute în Acordul de la Paris sunt, de asemenea, cruciale.

Recifele acoperă mai puţin de 0,2% din suprafaţa oceanelor, însă adăpostesc 30% dintre speciile de animale şi de plante acvatice, pe care le protejează de prădători şi le oferă hrană. De asemenea, ele contribuie la protejarea coastelor, reprezintă o sursă importantă în alimentaţia oamenilor şi sunt o bună resursă turistică.

ÎNCĂLZIRE

1 grad C

este creșterea medie de temperatură a apelor de-a lungul recifului și a fost cauzată de o combinaţie între schimbările climatice şi fenomenul climatic ciclic El Nino.