monitorulcj.ro Menu

Actualitate

Concert vocal simfonic atipic, la Filarmonica din Cluj

Propunerea Filarmonicii de Stat „Transilvania” pentru seara de vineri este una mai atipică, atât prin structură, cât și prin program.

Sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic, găzduieşte vineri, 23 februarie, de la ora 19.00, un concert vocal și simfonic dirijat de Gabriel Beebeșelea și Cornel Groza, în interpretarea Corului și Orchestrei Filarmonicii de Stat ”Transilvania”, care va combina muzica halucinantă a Madrigalelor lui Gesualdo cu muzica sumbră a lu Mahler.

Concertul vocal simfonic va fi doar vocal în prima parte și doar simfonic în a doua, ceea ce este mai neobișnuit.

În ceea ce privește programul, în prima parte a acestuia vor fi interpretate selecțiuni din Cartea a VI-a de Madrigale pe cinci voci de Carlo Gesualdo da Venosa, iar în a doua parte se va cânta Simfonia nr. 5 în do diez minor a lui Gustav Mahler. Alăturarea lui Gesualdo și a lui Mahler în același program, mai ales că-i despart vreo 400 de ani, poate părea cel puțin neobișnuită la prima vedere. Totuși, ei sunt legați prin atmosfera specifică a lucrărilor lor, caracterizate de stări contrare, de tumulturi sufleteși și, mai ales, de prezența fiorului morții. Pentru că ambii, atât Gesualdo, cât și Mahler, și-au trăit viețile sub umbra tragediilor și a morții.

O poveste aparte

Lucrările muzicale ale lui Gesualdo au o poveste aparte în epoca respectivă. Ele nu pot fi înțelese în afara contextului în care au fost create, iar pentru asta trebuie să-l cunoști puțin pe Gesualdo ca personaj.

„Cert este că Madrigalele lui Gesualdo au fost atât de avangardiste la vremea la care au fost create, încât muzica lui nu semăna cu nimic din ce se mai auzise până atunci. Carlo Gesualdo da Venosa (1561, Napoli – 1613, Gesualdo)este un exemplu că, dacă nu analizăm cu mare atenţie şi, mai ales, fără prejudecăţi societatea italiană din care a făcut parte, riscăm să nu reuşim niciodată să descoperim omul din spatele mitului şi să înţelegem de unde a izvorât unul dintre cele mai halucinante, misterioase şi radicale limbaje muzicale pe care mintea omenească şi le-a putut vreodată imagina. Gesualdo a moștenit un titlu de principe de Venosa, s-a căsătorit cu o fiică de marchiz și apoi a ucis-o brutal, pe ea și pe amantul acesteia, pe care i-a surprins în flagrant, într-un scenariu demn de un thriller. După crimă, prințul trăiește în izolare (reușind chiar să se recăsătorească) și ajunge să compună o muzică atât de excentrică și de ciudată, încât la vremea aceea era cu totul de neînțeles, darcare azi reprezintă una dintre cele mai vibrante moșteniri ale Renașterii italiene târzii, cu un impact de netăgăduit asupra artiștilor secolului XX”, spun reprezentanţii Filarmonicii Cluj.  

Selecțiuni din Cartea a VI-a de Madrigale pe cinci voci

Din programul serii de vineri vor face parte diverse selecțiuni din Cartea a VI-a de Madrigale pe cinci voci, ultima carte de Madrigale a lui Gesualdo, scrisă la deplină maturitate, el stingându-se din iață la doi ani după ce a scris-o.

Concertul oferit de Corul Filarmonicii de Stat ”Transilvania” va recrea atmosfera din epocă, prin lumina minimă, obscură, printr-o dispunere stereo a grupurilor corale (pentru a crea acel efect halucinant) și prin ”zugrăvirea sonoră” (legătura subtilă dintre text și muzică).

În a doua parte a programului, publicul va fi transpus cu 400 de ani mai târziu, dar oarecum într-o atmosferă la fel de contradictorie și de sumbră.

O creţie bazată pe experienţa proprie

Simfonia a V-a a lui Gustav Mahler a fost compusă într-una din cele mai fericite perioade din viața acestuia, altfel extrem de zbuciumată. Creația lui Mahler este, mai presus de toate, bazată pe experiența sa personală, pe filosofia lui de viață. Pe lângă Mozart şi Beethoven, Mahler este una dintre cele mai analizate figuri ale istoriei muzicii. Stilul lui Mahler, extravagant şi curajos prin combinaţiile sale eterogene, a determinat publicul să adopte fie o atitudine pozitivă, fie una negativă, însă niciodată una de indiferenţă.

Criticii considerau că Mahler era un romantic dus la extrem, care aspira, în acelaşi timp, la puritatea expresiei.

Printre realizările cele mai recente ale dirijorului Gabriel Bebeşelea se regăsesc debuturile la Konzerthaus din Berlin, Musikverein din Viena, precum şi înregistrarea unui compact disc cu lucrări de George Enescu, alături de Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin. Stagiunea actuală și cele viitoare îl anunță pe Gabriel Bebeşelea la pupitrul unor orchestre precum Philharmonia Orchestra din Londra, Rundfunk-Sinfonieorchester Berlin, Konzerthausorchester Berlin, SWR Symphonieorchester Stuttgart, Ulster Orchestra Belfast, Orchestra Simfonică Academică de Stat a Rusiei „Evgeny Svetlanov", Orchestra Filarmonicii Naţionale a Rusiei, Opera Naţională a Ucrainei, Orchestra Filarmonicii din Zagreb, Würth Philharmoniker.

În anul 1986, ansamblul este preluat de Cornel Groza, discipol al maestrului Dorin Pop. Linia evolutivă trasată de predecesori este continuată cu succes de actualul dirijor, corul marcând, în toţi aceşti ani, cele mai prestigioase şi aplaudate prezenţe în context internaţional şi fiind aclamat ca o formaţie de clasă mondială. Cornel Groza (n. 1950) şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca. Apoi, a studiat pedagogia muzicală la Academia de Muzică din oraşul nostru. În 1970, a devenit membru al corului de cameră Cappella Transylvanica din Cluj, care, sub conducerea maestrului Dorin Pop a devenit un „centru” coral de marcă. Această experienţă a fost decisivă în alegerea lui Cornel Groza, aceea de a urma cariera de dirijat.

Înregistrările radio şi TV ale ansamblului sunt numeroase. Înregistrările discografice în cadrul integralei lucrărilor vocal-simfonice de Johannes Brahms (Un recviem german, Nänie şi Schicksalslied, cu Orchestra Filarmonicii ,,George Enescu” din Bucureşti, sub bagheta lui Cristian Mandeal, producţie a casei de discuri Arte Nova) au intrat deja, după lansarea lor, în circuitul internaţional.